înşelare

înşelare
ÎNŞELÁRE s.f. Acţiunea de a (se) înşela şi rezultatul ei; înşelăciune; iluzie. – v. înşela.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ÎNŞELÁRE s. 1. ademenire, amăgire, înşelăciune, înşelătorie, momire, păcăleală, păcălire, păcălit, prostire, prostit, trişare, (livr.) iluzionare, (reg.) păcală, (Transilv. şi Ban.) celşag, celuială, celuire, (Munt.) mâgliseală, mâglisire, (înv.) măglisitură, prilăstire, (fam. fig.) pingelire, pin-geluială, pingeluire. (înşelare cuiva cu vorbe mincinoase.) 2. trădare. (înşelare soţiei.) 3. v. escrocare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ÎNŞELÁRE s. v. înşeuare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

înşeláre s. f.. g.-d. art. înşelării; pl. înşelări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • demagogie — DEMAGOGÍE, demagogii, s.f. Înşelare a opiniei publice prin promisiuni mincinoase, discursuri bombastice etc., practicată de cineva pentru a şi crea popularitate; purtare de demagog. – Din fr. démagogie. Trimis de Iris, 20.05.2004. Sursa: DEX 98  …   Dicționar Român

  • celuială — CELUIÁLĂ, celuieli, s.f. (reg.) Înşelare, amăgire. ♦ Ademenire. [pr.: lu ia ] Celui + suf. eală. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CELUIÁLĂ s. v. ademenire, amăgire, înşelare, înşelăciune, înşelătorie, momire, păcăleală, păcălire,… …   Dicționar Român

  • decepţie — DECÉPŢIE, decepţii, s.f. Înşelare a speranţelor cuiva, dezamăgire, deziluzie; amărăciune. [var.: (înv.) decepţiúne s.f.] – Din fr. déception, lat. deceptio, onis. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Decepţie ≠ iluzie, speranţă Trimis de… …   Dicționar Român

  • deziluzie — DEZILÚZIE, deziluzii, s.f. Decepţie, dezamăgire. – Din fr. désillusion. Trimis de LauraGellner, 17.07.2004. Sursa: DEX 98  Deziluzie ≠ iluzie Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  DEZILÚZIE s. v. dezamăgire. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • greşi — GREŞÍ, greşesc, vb. IV. 1. intranz. A comite o greşeală; p. ext. a se înşela. ♦ intranz. şi tranz. A nu nimeri ţinta, obiectivul ochit; a da greş. 2. tranz. A executa ceva greşit, rău. ♦ A lua un lucru drept altul; a încurca, a confunda. ♢ expr.… …   Dicționar Român

  • spoliere — SPOLIÉRE, spolieri, s.f. (livr.) Acţiunea de a spolia şi rezultatul ei; jefuire, prădare; înşelare; spoliaţie. [pr.: li e ] – v. spolia. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SPOLIÉRE s. v. deposedare, jefuire, prădare. Trimis de… …   Dicționar Român

  • ademenire — ADEMENÍRE, ademeniri, s.f. Acţiunea de a ademeni şi rezultatul ei; ademeneală; (concr.) faptă sau vorbă prin care se ademeneşte. [var.: (reg.) adimeníre s.f.] – v. ademeni. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ADEMENÍRE s. 1. v …   Dicționar Român

  • amăgire — AMĂGÍRE, amăgiri, s.f. Faptul de a (se) amăgi; amăgeală; ceea ce amăgeşte. – v. amăgi. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Amăgire ≠ dezamăgire Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  AMĂGÍRE s. 1. v. înşelare. 2. v.… …   Dicționar Român

  • celuire — CELUÍRE s. v. ademenire, amăgire, înşelare, înşelăciune, înşelătorie, momire, păcă leală, păcălire, păcălit, prostire, pros tit, trişare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • celşag — CELŞÁG s. v. ademenire, amăgire, înşelare, înşelăciune, înşelătorie, momire, păcăleală, păcălire, păcălit, prostire, prostit, trişare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”