dezilúzie — s. f. (sil. zi e; mf. dez ), art. dezilúzia (sil. zi a), g. d. art. dezilúziei; pl. dezilúzii, art. dezilúziile (sil. zi i ) … Romanian orthography
decepţie — DECÉPŢIE, decepţii, s.f. Înşelare a speranţelor cuiva, dezamăgire, deziluzie; amărăciune. [var.: (înv.) decepţiúne s.f.] – Din fr. déception, lat. deceptio, onis. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Decepţie ≠ iluzie, speranţă Trimis de… … Dicționar Român
dezamăgire — DEZAMĂGÍRE, dezamăgiri, s.f. Faptul de a dezamăgi sau de a fi dezamăgit; deziluzie, decepţie. – v. dezamăgi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Dezamăgire ≠ amăgire Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime DEZAMĂGÍRE s.… … Dicționar Român
deziluziona — DEZILUZIONÁ, deziluzionéz, vb. I. tranz. A pricinui cuiva o deziluzie, a face (pe cineva) să şi piardă speranţele, încrederea, iluziile; a decepţiona, a dezamăgi. [pr.: zi o ] – Din fr. desillusionner. Trimis de LauraGellner, 17.07.2004. Sursa:… … Dicționar Român
dezamăgi — DEZAMĂGÍ, dezamăgésc, vb. IV. tranz. A face pe cineva să şi piardă speranţele, iluziile; a deziluziona, a decepţiona. – Dez + amăgi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 A dezamăgi ≠ a amăgi Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
deziluziune — DEZILUZIÚNE s.f. v. deziluzie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român
dezumflare — DEZUMFLÁRE, dezumflări, s.f. Acţiunea de a (se) dezumfla şi rezultatul ei; dezumflat1. – v. dezumfla. Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98 DEZUMFLÁRE s. v. decepţie, dezamăgire, deziluzie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
iluzie — ≠ decepţie, deziluzie, realitate Trimis de siveco, 12.10.2006. Sursa: Antonime ilúzie s. f. (sil. zi e), art. ilúzia (sil. zi a), g. d. art. ilúziei; pl. ilúzii, art. ilúziile (sil. zi i ) Trimis de siveco, 27.07.2006. Sursa: Dicţionar… … Dicționar Român
