iluzie

iluzie
Iluzie ≠ decepţie, deziluzie, realitate
Trimis de siveco, 12.10.2006. Sursa: Antonime

ilúzie s. f. (sil. -zi-e), art. ilúzia (sil. -zi-a), g.-d. art. ilúziei; pl. ilúzii, art. ilúziile (sil. -zi-i-)
Trimis de siveco, 27.07.2006. Sursa: Dicţionar ortografic

ILÚZI//E iluziei f. 1) Percepere falsă, denaturată a unui obiect, determinată de unele stări psihice sau nervoase. ♢ iluzie optică percepere vizuală denaturată a unor obiecte sau figuri din realitate, datorită particularităţilor de formare a imaginilor pe retină. 2) Aparenţă neadecvată, ireală. iluzie de prospeţime. 3) fig. Idee cu caracter seducător, înşelător; speranţă neîntemeiată; amăgire; înşelare. ♢ A-şi face iluziei a spera lucruri irealizabile. [G.-D. iluziei; Sil. -zi-e] /<fr. illusion, lat. illusio, iluzieonis
Trimis de siveco, 27.07.2006. Sursa: NODEX

ILÚZIE s.f. 1. Aparenţă înşelătoare datorită perceperii denaturate a realităţii. 2. (fig.) Speranţă, dorinţă neîndeplinită; amăgire. ♢ A(-şi) face iluzii = a nădăjdui sau a face să nădăjduiască lucruri irealizabile. [gen. -iei, var. iluziune s.f. / cf. lat. illusio, fr. illusion].
Trimis de LauraGellner, 23.07.2006. Sursa: DN

ILÚZIE s. f. 1. aparenţă înşelătoare datorită perceperii deformate a realităţii. 2. (fig.) speranţă neîntemeiată; amăgire. ♢ a(-şi) face iluzii = a nădăjdui lucruri de nerealizat; a-şi pierde iluziile = a rămâne decepţionat din cauza nerealizării unor speranţe. (< fr. illusion, lat. illusio)
Trimis de raduborza, 20.12.2007. Sursa: MDN

ilúzie (ilúzii), s.f. – Închipuire, amăgire, himeră. – var. iluziune. lat. illusio (sec. XIX). – var. iluziona, vb., din fr. illusionner; iluzionist, s.m. (scamator); iluzionism, s.m. (profesiunea iluzionistului); iluzoriu, adj. (amăgitor, himeric), din lat. illusorius.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • ilúzie — s. f. (sil. zi e), art. ilúzia (sil. zi a), g. d. art. ilúziei; pl. ilúzii, art. ilúziile (sil. zi i ) …   Romanian orthography

  • himeră — HIMÉRĂ, himere, s.f. 1. Închipuire fără temei, fantezie irealizabilă; iluzie, fantasmă. 2. Monstru în mitologia antică greacă, închipuit ca un animal cu cap de leu, cu corp de capră şi cu coadă de şarpe; p. ext. motiv decorativ reprezentând un… …   Dicționar Român

  • miraj — MIRÁJ, miraje, s.n. I. 1. Fenomen optic produs prin refracţia treptată a luminii în straturi de aer cu densităţi diferite, datorită căruia în unele regiuni apar la orizont imagini răsturnate şi suplimentare ale unor părţi din natură, ale unor… …   Dicționar Român

  • iluziune — ILUZIÚNE s.f. v. iluzie. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ILÚZIE s. 1. (med.) iluzie optică = pseudoblepsie. 2. v. utopie. 3. închipuire, nălucă, nălucire, părere, (rar) năluceală, (fig.) miraj. (N a fost decât o iluziune.) 4. v.… …   Dicționar Român

  • paracuzie — PARACUZÍE, paracuzii, s.f. (med.) Iluzie auditivă. – Din fr. paracousie. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98  paracuzíe s. f., g. d. art. paracuzíei; pl. paracuzíi Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic …   Dicționar Român

  • pseudoblepsie — PSEUDOBLEPSÍE s. v. iluzie optică. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  PSEUDOBLEPSÍE s.f. Iluzie vizuală. [gen. iei. / < fr. pseudoblepsie, cf. gr. pseudos – fals, blepsis – vedere]. Trimis de LauraGellner, 07.08.2005. Sursa …   Dicționar Român

  • părere — PĂRÉRE, păreri, s.f. 1. Opinie, punct de vedere; concepţie, idee, credinţă. ♢ expr. A fi de părere = a crede, a socoti, a considera. A( şi) da cu părerea (ori câte o părere) = a opina; a crede, a considera, a aprecia. A fi de aceeaşi părere (cu… …   Dicționar Român

  • trucaj — TRUCÁJ, trucaje, s.n. Procedeu tehnic folosit în teatru şi în cinematografie pentru a crea o iluzie optică sau acustică spectaculoasă. – Din fr. truquage, trucage. Trimis de dante, 01.07.2004. Sursa: DEX 98  TRUCÁJ s. trucare. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • amăgire — AMĂGÍRE, amăgiri, s.f. Faptul de a (se) amăgi; amăgeală; ceea ce amăgeşte. – v. amăgi. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Amăgire ≠ dezamăgire Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  AMĂGÍRE s. 1. v. înşelare. 2. v.… …   Dicționar Român

  • nălucă — NĂLUCĂ, năluci, s.f. 1. Fiinţă fantastică, imaginară; arătare, fantomă, vedenie, nălucire (1); spec. strigoi. ♦ (Adverbial, pe lângă verbe de mişcare) Foarte repede. 2. Imagine fugară şi înşelătoare, închipuire deşartă; iluzie, himeră, năluceală …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”