celuială

celuială
CELUIÁLĂ, celuieli, s.f. (reg.) Înşelare, amăgire. ♦ Ademenire. [pr.: -lu-ia-] Celui + suf. -eală.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

CELUIÁLĂ s. v. ademenire, amăgire, înşelare, înşelăciune, înşelătorie, momire, păcăleală, păcălire, păcălit, prostire, prostit, trişare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

celuiálă s. f., g.-d. art. celuiélii; pl. celuiéli
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • celui — CELUÍ, celuiesc, vb. IV. tranz. şi refl. (reg.) A (se) înşela, a (se) amăgi. ♦ tranz. A ademeni, a momi. – Din magh. csalni. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98  CELUÍ vb. v. ademeni, amăgi, încânta, înş …   Dicționar Român

  • înşelare — ÎNŞELÁRE s.f. Acţiunea de a (se) înşela şi rezultatul ei; înşelăciune; iluzie. – v. înşela. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎNŞELÁRE s. 1. ademenire, amăgire, înşelăciune, înşelătorie, momire, păcăleală, păcălire, păcălit, prostire …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”