învolburá — vb., ind. prez. 3 sg. şi pl. învólburã/învolbureázã … Romanian orthography
învoalbe — ÎNVOÁLBE vb. v. învârteji, învolbura, zbate. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime învoálbe vb., ind. prez. 1 sg. învólb; conj. prez. 3 sg. şi … Dicționar Român
sălta — SĂLTÁ, salt, vb. I. I. 1. intranz. şi refl. (Despre fiinţe) A face un salt (sau salturi repetate); a sări. ♢ expr. (intranz.) A i sălta (cuiva) inima (de bucurie) = a tresări de bucurie, a se bucura mult. ♦ A se ridica (puţin) de la pământ, a se… … Dicționar Român
vârteji — VÂRTEJÍ, vârtejesc, vb. IV. refl. şi tranz. A (se) învârteji, a (se) învolbura. – Din vârtej. Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 VÂRTEJÍ vb. v. învârteji, învolbura, zbate. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime vârtejí … Dicționar Român
zbate — ZBÁTE, zbat, vb. III. refl. 1. (Despre fiinţe) A face mişcări bruşte, violente sau convulsive (din cauza durerii sau pentru a scăpa de o strânsoare); a se zvârcoli; a se smuci. ♢ expr. A se zbate ca peştele pe uscat (sau ca musca în pânza… … Dicționar Român
învolburare — ÎNVOLBURÁRE, învolburări, s.f. Acţiunea de a (se) învolbura; rotire, mişcare în vârtej. – v. învolbura. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNVOLBURÁRE s. 1. învârtejire, zbatere, (reg.) vârtejuire. (învolburare mării.) 2. v. agitaţie … Dicționar Român
învâltori — ÎNVÂLTORÍ, pers. 3 învâltoreşte, vb. IV. refl. (reg.) A se ridica în vârtejuri; a se învolbura. – În + vâltoare. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 ÎNVÂLTORÍ vb. v. învârteji, învolbura, zbate. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
învârteji — ÎNVÂRTEJÍ, învârtejesc, vb. IV. 1. refl. şi tranz. A (se) mişca, a (se) învârti repede în cerc, în vârtejuri; a (se) învolbura. 2. refl. A se întoarce (grabnic) din drum. – În + vârtej. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 ÎNVÂRTEJÍ vb … Dicționar Român
agita — AGITÁ, agít, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) mişca repede încoace şi încolo; a (se) clătina, a (se) zgudui; a (se) frământa. ♦ tranz. A amesteca două sau mai multe substanţe prin clătinarea lor (într un vas). 2. refl. (fam.) A se manifesta prin… … Dicționar Român
giurui — GIURUÍ, giuruiesc, vb. IV. tranz. (Rar) A face să se învârtească; a învârteji, a învolbura. – Din giur (= jur). Trimis de gall, 28.03.2008. Sursa: DLRM … Dicționar Român