învâltori

învâltori
ÎNVÂLTORÍ, pers. 3 învâltoreşte, vb. IV. refl. (reg.) A se ridica în vârtejuri; a se învolbura. – În + vâltoare.
Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98

ÎNVÂLTORÍ vb. v. învârteji, învolbura, zbate.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

A ÎNVÂLTOR//Í învâltoriésc tranz. A face să se învâltorească. /în + vâltoare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE ÎNVÂLTOR//Í mă învâltoriésc intranz. A fi cuprins de vâltoare. /în + vâltoare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • învâltorire — ÎNVÂLTORÍRE, învâltoriri, s.f. (reg.) Acţiunea de a se învâltori; învolburare. – v. învâltori. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • învolbura — ÎNVOLBURÁ, învólbur, vb. I. 1. tranz. şi refl. (La pers. 3, despre ape, furtuni etc.) A (se) mişca în vârtejuri; a (se) învârteji. 2. tranz. fig. (Rar) A învălui, a cuprinde, a împresura. [prez. ind. şi: învolburez] – În + volbură. Trimis de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”