întretăiere

întretăiere
ÎNTRETĂIÉRE, întretăieri, s.f. Acţiunea de a se întretăia şi rezultatul ei. ♦ (concr.) Loc unde se întretaie două elemente; intersecţie. – v. întretăia.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ÎNTRETĂIÉRE s. 1. interferenţă, intersectare, încrucişare. (întretăiere de linii.) 2. v. răspântie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

întretăiére s. f. tăiere
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ÎNTRETĂIÉRE s.f. Acţiunea de a (se) întretăia şi rezultatul ei; încrucişare, intersecţie. [pron. -tă-ie-. / < întretăia].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • intersecţie — INTERSÉCŢIE, intersecţii, s.f. 1. Loc unde se încrucişează două drumuri; întretăiere. 2. (mat.) Mulţimea punctelor comune a două linii, a două suprafeţe ori volume; totalitatea elementelor comune a două mulţimi. – Din fr. intersection, lat.… …   Dicționar Român

  • barieră — BARIÉRĂ, bariere, s.f. 1. Bară mobilă care arată că trecerea peste o şosea, peste o linie ferată etc. este oprită temporar; p. ext. loc unde se întretaie o şosea cu o linie ferată. ♦ fig. Obstacol, piedică în calea realizării unui lucru. ♢… …   Dicționar Român

  • incidenţă — INCIDÉNŢĂ, incidenţe, s.f. 1. Întâlnire a unor raze (sau a unor fascicule de raze) de lumină între ele sau cu o suprafaţă. ♢ Punct de incidenţă = punct în care o rază de lumină întâlneşte un corp sau suprafaţa de separaţie a două medii. Unghi de… …   Dicționar Român

  • intricaţie — intricáţie s. f. (sil. ţi e), art. intricáţia (sil. ţi a), g. d. art. intricáţiei; pl. intricáţii, art. intricáţiile (sil. ţi i ) Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  INTRICÁŢIE s.f. (biol.) Amestec, întretăie …   Dicționar Român

  • răspântie — RĂSPẤNTIE, răspântii, s.f. Loc unde se încrucişează mai multe drumuri sau de unde se separă două sau mai multe drumuri; răscruce. ♦ fig. Moment hotărâtor în viaţa cuiva. [var.: (reg.) răspíntene s.f.] – Din sl. raspontije. Trimis de dante,… …   Dicționar Român

  • cruce — CRÚCE, cruci, s.f. I. 1. Obiect format din două bucăţi de lemn, de piatră, de metale preţioase etc. aşezate perpendicular şi simetric una peste alta şi constituind simbolul credinţei creştine. ♢ expr. A pune cruce cuiva (sau la ceva) = a… …   Dicționar Român

  • drum — DRUM, drumuri, s.n. 1. Cale de comunicaţie terestră, alcătuită dintr o bandă îngustă şi continuă de teren bătătorit, pietruit, pavat sau asfaltat. ♢ Drumul mare = şosea de mare circulaţie, care leagă localităţi principale. Hoţ (sau tâlhar) de… …   Dicționar Român

  • interferenţă — INTERFERÉNŢĂ, interferenţe, s.f. 1. Întâlnire, încrucişare, combinare a două sau mai multe fenomene, întâmplări, fapte etc. 2. Fenomen de suprapunere şi de compunere a efectelor a două (sau a mai multor) mişcări vibratorii provenite din surse… …   Dicționar Român

  • intersectare — INTERSECTÁRE, intersectări, s.f. Acţiunea de a (se) intersecta. – v. intersecta. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  INTERSECTÁRE s. v. întretăiere. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  intersectáre s. f., pl. intersectăr …   Dicționar Român

  • nivel — NIVÉL, (1, 3) niveluri, (2) nivele, s.n. 1. Înălţimea la care se găseşte un punct, o linie sau o suprafaţă a unui loc, a unui obiect etc. în raport cu un plan orizontal dat. ♢ Nivelul mării = punct situat la înălţimea mijlocie a mărilor şi a… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”