- interferenţă
- INTERFERÉNŢĂ, interferenţe, s.f. 1. Întâlnire, încrucişare, combinare a două sau mai multe fenomene, întâmplări, fapte etc. 2. Fenomen de suprapunere şi de compunere a efectelor a două (sau a mai multor) mişcări vibratorii provenite din surse diferite; intensificare (sau slăbire reciprocă) a intensităţii undelor prin suprapunerea lor. – Din fr. interférence.Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX '98INTERFERÉNŢĂ s. v. întretăiere.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeinterferénţă s. f., g.-d. art. interferénţei; pl. interferénţeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficINTERFERÉNŢ//Ă interferenţăe f. 1) Întâlnire a undelor (sonore, luminoase, electromagnetice etc.) coerente, în urma căreia unele slăbesc sau se distrug, iar altele se intensifică. 2) Suprapunere a două sau mai multe fenomene, fapte, întâmplări care se întâlnesc; încrucişare. /<fr. interférenceTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXINTERFERÉNŢĂ s.f. Întâlnire, încrucişare, combinare a două sau mai multe fenomene, întâmplări, fapte etc. ♦ Fenomen de suprapunere a efectelor a două (sau mai multe) mişcări vibratorii provenind din surse diferite. [< fr. interférence].Trimis de LauraGellner, 13.06.2008. Sursa: DNINTERFERÉNŢĂ s. f. 1. întâlnire, încrucişare, combinare a două sau mai multe fenomene, întâmplări, fapte etc. 2. suprapunere a efectelor a două mişcări vibratorii provenind din surse diferite. 3. (genet.) probabilitate mai redusă de crossing-over în vecinătatea unuia anterior realizat. 4. influenţa mutuală a sondelor prin care se exploatează acelaşi zăcământ. (< fr. interférence)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.