înlănţuire

înlănţuire
ÎNLĂNŢUÍRE, înlănţuiri, s.f. Acţiunea de a (se) înlănţui şi rezultatul ei. – v. înlănţui.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Înlănţuire ≠ dezlănţuire
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

ÎNLĂNŢUÍRE s. 1. v. încătuşare. 2. v. îmbrăţişare. 3. v. relaţie. 4. legătură, (rar) suită. (O înlănţuire logică răsturnată.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

înlănţuíre s. f., pl. înlănţuíri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • concatenaţie — CONCATENÁŢIE, concatenaţii, s.f. 1. (lingv.) Înlănţuire a elementelor vecine, în plan sintagmatic. 2. (lit.) Înlănţuire retorică de anadiploze succesive; epiplocă. – Din fr. concaténation. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  concatenáţie …   Dicționar Român

  • consecuţie — CONSECÚŢIE, consecuţii, s.f. Înlănţuire, legătură. ♢ (gram.; rar) Consecuţia timpurilor = concordanţa timpurilor, v. concordanţă. – Din lat. consecutio. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CONSECUŢIA TÍMPURILOR s. v. corespondenţa …   Dicționar Român

  • nex — NEX, nexuri, s.n. 1. (livr.) Legătură, înlănţuire (între lucruri, fenomene etc.); relaţie, raport. ♢ Nex cauzal = raport cauzal, legătură de la cauză la efect. 2. (jur.) Contract de vânzare, de cesiune; drept de a aliena ceva. – Din lat. nexus.… …   Dicționar Român

  • contextură — CONTEXTÚRĂ, contexturi, s.f. 1. Ansamblu de caracteristici ale unei ţesături care definesc structura ei. 2. Mod în care sunt îmbinate elementele unui tot; înlănţuire, legătură. – Din fr. contexture. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX… …   Dicționar Român

  • raţionament — RAŢIONAMÉNT, raţionamente, s.n. Înlănţuire logică de judecăţi, care duce la o concluzie; p.ext. şir de argumente de care se serveşte cineva în judecarea unei chestiuni sau pentru a şi susţine punctul de vedere. [pr.: ţi o ] – Din fr. raisonnement …   Dicționar Român

  • suită — SUÍTĂ, suite, s.f. 1. Grup de oameni care însoţeşte un demnitar, un suveran; alai, escortă. 2. Lucrare muzicală instrumentală alcătuită din mai multe părţi scrise în aceeaşi tonalitate, dar contrastante prin caracter şi prin mişcare. ♦ Fragmente… …   Dicționar Român

  • angrenaj — ANGRENÁJ, angrenaje, s.n. Sistem de roţi dinţate care se îmbucă una într alta (cu scopul de a şi transmite mişcarea). – Din fr. engrenage. Trimis de ana zecheru, 15.02.2004. Sursa: DEX 98  angrenáj s. n., pl. angrenáje Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • conexiune — CONEXIÚNE, conexiuni, s.f. 1. Legătură între două sau mai multe obiecte sau fenomene; relaţie, raport, conexitate. ♢ Conexiune inversă = feedback. 2. Legătură prin conducte sau prin organe de maşină între două maşini, aparate, mecanisme etc. ♦… …   Dicționar Român

  • ideaţie — IDEÁŢIE s.f. Proces (psihic) de formare şi de înlănţuire a ideilor. [pr.: de a ] – Din fr. idéation. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ideáţie s. f. (sil. de a ţi e), art. ideáţia (sil. ţi a), g. d. ideáţii, art. ideáţiei Trimis de si …   Dicționar Român

  • şir — ŞIR, şiruri, s.n. 1. Grup, mulţime de fiinţe sau de lucruri dispuse în succesiune, desfăşurate în linie (dreaptă); rând, şirag (1). ♢ loc. adv. şi adj. În şir = în rând unul după altul. ♦ Şirag (2). ♦ (înv.) Rând scris sau tipărit. ♦ Lanţ de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”