ham — HAM1 interj. (De obicei repetat) Cuvânt care imită lătratul câinelui. – Onomatopee. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HAM2, hamuri, s.n. Ansamblu de curele (sau de frânghii) cu care se înhamă calul sau alte animale (de tracţiune) la un… … Dicționar Român
ceatlău — CEATLẮU, ceatlaie, s.n. (reg.) Bucată de lemn cu care se răsuceşte funia sau lanţul trecut peste o sarcină (de fân, de lemne etc.) spre a o strânge. ♦ Prăjină adăugată la inima căruţei spre a înhăma încă un cal. ♦ Băţ gros; bâtă, ciomag. [var.:… … Dicționar Român
harnaşa — HARNAŞÁ, harnaşez, vb. I. tranz. (Rar) A înhăma, a înşeua un cal. – Din fr. harnacher. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 harnaşá vb., ind. prez. 1 sg. harnaşéz, 1 pl. harnaşăm; … Dicționar Român
înjuga — ÎNJUGÁ, înjúg, vb. I. 1. tranz. A pune o vită (mai ales boii) la jug. 2. refl. şi tranz. fig. A (se) angaja, a (se) înhăma la o acţiune care cere eforturi stăruitoare. – Din [a pune] în jug. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 A înjuga … Dicționar Român
hulubă — HULÚBĂ, hulube, s.f. Fiecare dintre cele două prăjini prinse de crucea căruţei, a trăsurii etc., între care se înhamă calul. [var.: ulúbă s.f.] – Din ucr. holoblja. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 hulúbă s. f., g. d. art. hulúbei; pl … Dicționar Român
oişte — ÓIŞTE, oişti, s.f. 1. Bară lungă de lemn fixată în crucea carului, a căruţei, a trăsurii etc., de care se înhamă caii (sau se înjugă boii). ♢ expr. A (o) nimeri (sau a da) (ca Irimia) cu oiştea n gard = a face sau a spune ceva cu totul nepotrivit … Dicționar Român
prinde — PRÍNDE, prind, vb. III. I. 1. tranz. A apuca ceva sau pe cineva cu mâna, cu ajutorul unui instrument etc. ♢ expr. Parcă (l )a prins pe Dumnezeu de (un) picior, se spune când cineva are o bucurie mare, neaşteptată. ♦ (Despre animale) A apuca cu… … Dicționar Român
pune — PÚNE, pun, vb. III. A aşeza, a instala, a plasa într un loc. ♢ expr. A pune foc = a) a incendia; b) fig. a înrăutăţi situaţia. A pune (ceva) la foc = a expune (ceva) acţiunii focului (pentru a fierbe, a găti etc.). A pune (cuiva ceva) la picioare … Dicționar Român
înhămare — ÎNHĂMÁRE s.f. Acţiunea de a (se) înhăma; înhămat1. – v. înhăma. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNHĂMÁRE s. înhămat, prindere, punere. (înhămare cailor la căruţă.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime înhămáre s. f., g.… … Dicționar Român
înhămat — ÎNHĂMÁT1 s.n. Înhămare. – v. înhăma. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNHĂMÁT2, Ă, înhămaţi, te, adj. 1. Cu hamurile puse; prins la căruţă, la trăsură, la sanie etc. ♦ (Rar; despre vehicule) La care s au înhămat caii sau alte… … Dicționar Român