înfigăreţ

înfigăreţ: ÎNFIGĂRÉŢ, -EÁŢĂ, înfigăreţi, -e, adj. (fam.; despre oameni) Care se vâră sau se amestecă în toate; băgăcios, băgăreţ. – Înfige + suf. -ăreţ.

Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98

ÎNFIGĂRÉŢ adj. băgăcios, băgăreţ, vârâcios. (Om înfigăreţ.)

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

ÎNFIGĂRÉŢ adj. v. îndrăzneţ.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

înfigăréţ adj. m., pl. înfigăréţi; f. sg. înfigăreáţă, pl. înfigăréţe

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ÎNFIGĂR//ÉŢ înfigăreţeáţă (înfigăreţéţi, înfigăreţéţe) fam. Căruia îi place să se înfigă în toate; care se bagă cu insistenţă peste tot; băgăreţ. /a înfige + suf. înfigăreţăreţ

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

băgăreţ — BĂGĂRÉŢ, EÁŢĂ, băgăreţi, e, adj. (fam.) Care se amestecă insistent în toate; băgăcios, înfigăreţ. – Băga + suf. ăreţ. Trimis de valeriu, 03.04.2003. Sursa: DEX 98 BĂGĂRÉŢ adj. v. înfigăreţ. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
băgăcios — BĂGĂCIÓS, OÁSĂ, băgăcioşi, oase, adj. (fam.) Băgăreţ. – Băga + suf. ăcios. Trimis de valeriu, 03.04.2003. Sursa: DEX 98 BĂGĂCIÓS adj. v. înfigăreţ. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime băgăciós ad … Dicționar Român
vârâcios — VÂRÂCIÓS adj. băgăcios, băgăreţ, înfigăreţ. (E prea vârâcios!) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
îndrăzneţ — ÎNDRĂZNÉŢ, EÁŢĂ, îndrăzneţi, e, adj. Care nu se teme de greutăţi şi de pericole; curajos, cutezător, îndrăznitor. ♦ (Adesea adverbial) Original; excentric. ♦ Care îşi îngăduie prea multe; obraznic. – Îndrăzni + suf. eţ. Trimis de valeriu,… … Dicționar Român
înfige — ÎNFÍGE, înfíg, vb. III. 1. tranz. A face ca un obiect cu vârf ascuţit să intre adânc În ceva; a împlânta, a vârî. ♢ expr. A înfige mâna sau mâinile (în ceva) = a apuca (ceva) cu putere. ♦ A împlânta ceva într un obiect ascuţit. 2. refl. fig. (fam … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias