- înfiinţa
- ÎNFIINŢÁ, înfiinţez, vb. I. 1. tranz. A face să ia fiinţă; a crea, a întemeia, a funda, a alcătui. 2. refl. (Despre oameni) A se prezenta, a se înfăţişa undeva (pe neaşteptate). – În + fiinţă.Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98A înfiinţa ≠ a lichida, a suprimaTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeÎNFIINŢÁ vb. 1. a constitui, a crea, a ctitori, a funda, a institui, a întemeia, a organiza, (astăzi rar) a statornici, (înv.) a sădi, a stabili, a statori, a temeli, (grecism înv.) a sistisi, (fig.) a urzi. (A înfiinţa un aşezământ.) 2. a întemeia, (înv.) a aşeza. (Au înfiinţa un nou sat.) 3. v. constitui.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeÎNFIINŢÁ vb. v. apărea, arăta, ivi, înfăţişa, prezenta.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeînfiinţá vb. (sil. -fi-in-), ind. prez. 1 sg. înfiinţéz, 3 sg. şi pl. înfiinţeázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA ÎNFIINŢ//Á înfiinţaéz tranz. (întreprinderi, instituţii, organizaţii) A face să ia fiinţă (având temei real); a întemeia; a fonda. [Sil. -fi-in-] /în + fiinţăTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE ÎNFIINŢ//Á mă înfiinţaéz intranz. rar (despre persoane) A-şi face apariţia; a se înfăţişa. /în + fiinţăTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.