încâlcitură

încâlcitură
ÎNCÂLCITÚRĂ, încâlcituri, s.f. Încâlcire. – Încâlci + suf. -tură.
Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98

ÎNCÂLCITÚRĂ s. 1. încurcătură, întortochetură. (încâlcitură unei fraze.) 2. v. amestecătură.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

încâlcitúră s. f., g.-d. art. încâlcitúrii; pl. încâlcitúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ÎNCÂLCITÚR//Ă încâlciturăi f. 1) Obiecte cu părţile componente încâlcite; încurcătură. 2) fig. Lipsă de claritate; încurcătură; confuzie. încâlcitură a unei fraze. /a încâlci + suf. încâlciturătură
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • încurcătură — ÎNCURCĂTÚRĂ, încurcături, s.f. 1. Amestecătură, încâlcire de fire, de aţă etc. ♢ Încurcătură de maţe = ocluziune intestinală. 2. Situaţie complicată, neplăcută; bucluc ♦ Confuzie. ♢ expr. A pune (pe cineva) în încurcătură = a pune pe cineva într… …   Dicționar Român

  • amestecătură — AMESTECĂTÚRĂ, amestecături, s.f. 1. Produs al amestecării; amestec (1). 2. Îngrămădire întâmplătoare de lucruri sau de fiinţe; formaţie lipsită de unitate; amestec (2). – Amesteca + suf. ătură. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • bălmăjeală — BĂLMĂJEÁLĂ, bălmăjeli, s.f. Faptul de a bălmăji; amestecătură, încurcătură, zăpăceală. – Bălmăji + suf. eală. Trimis de paula, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  BĂLMĂJEÁLĂ s. v. amestecătură, încâlceală, încâlcire, încâlcitură, încurcătură. Trimis de… …   Dicționar Român

  • crâmpiţă — CRẤMPIŢĂ, crâmpiţe, s.f. (reg.) Încurcătură a firelor din urzeală; fig. piedică, obstacol. – cf. c r â m p e i . Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  crâmpiţă s. f., g. d. art. crâmpiţei; pl. crâmpiţe …   Dicționar Român

  • labirint — LABIRÍNT, labirinturi, s.n. 1. Construcţie cu un mare număr de camere şi de galerii, în care orientarea este extrem de dificilă; dedal. ♦ Grup decorativ de arbuşti care alcătuiesc alei întortocheate. ♦ fig. Încurcătură, încâlcitură de drumuri în… …   Dicționar Român

  • mixtură — MIXTÚRĂ, mixturi, s.f. 1. (livr., depr.) Amestec de elemente eterogene; amestecătură. 2. Substanţă, material, amestec etc. preparate prin amestecarea mai multor substanţe, materiale etc., de obicei lichide sau granulare. 3. (muz.) Sunet deosebit… …   Dicționar Român

  • mişmaş — MIŞMÁŞ, mişmaşuri, s.n. (fam.) 1. Amestec de elemente eterogene; spec. amestec de băuturi. 2. Afacere necinstită, bazată pe înşelătorie; învârteală. – Din germ. Mischmasch. Trimis de LauraGellner, 01.06.2004. Sursa: DEX 98  MIŞMÁŞ s. v.… …   Dicționar Român

  • talmeşbalmeş — TÁLMEŞ BÁLMEŞ s.n. (fam.) Amestec confuz, îngrămădire dezordonată din care nu se mai poate înţelege sau alege nimic. – et. nec. Trimis de RACAI, 23.11.2007. Sursa: DEX 98  TALMEŞ BÁLMEŞ s. v. amestecătură, dezordine, încâlceală, încâlcire,… …   Dicționar Român

  • zăminteală — ZĂMINTEÁLĂ s. v. amestecătură, încâlceală, încâlcire, încâlcitură, încurcătură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • zămintitură — ZĂMINTITÚRĂ s.f. (var., Mold.) Zăminteală. (din zăminti) Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: DER  ZĂMINTITÚRĂ s. v. amestecătură, încâl ceală, încâlcire, încâlcitură, încurcă tură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”