încânta

încânta
ÎNCÂNTÁ, încấnt, vb. I. 1. tranz. A produce o stare de bucurie, de mulţumire, de entuziasm, de satisfacţie; a fermeca, a fascina, a vrăji. 2. tranz. şi refl. A (se) amăgi, a (se) înşela, a (se) păcăli. – În + cânta (după fr. enchanter).
Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98

ÎNCÂNTÁ vb. 1. a atrage, a captiva, a cuceri, a delecta, a desfăta, a fascina, a fermeca, a răpi, a seduce, a subjuga, a vrăji, (fig.) a hipnotiza, a magnetiza. (Spectacolul l-a încânta.) 2. v. bucura. 3. v. înşela.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

încântá vb., ind. prez. 1 sg. încânt, 3 sg. şi pl. încântă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ÎNCÂNTÁ încânt tranz. 1) A face să fie cuprins de uimire şi admiraţie; a fermeca; a vrăji; a fascina; a delecta; a desfăta. 2) A ademeni prin făgăduinţe; a înşela cu promisiuni; a momi. /în + a cânta
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ÎNCÂNTÁ vb. I. tr. A fermeca, a entuziasma; a amuza. [P.i. încânt. / după fr. enchanter].
Trimis de LauraGellner, 25.09.2006. Sursa: DN

ÎNCÂNTÁ vb. tr. a fermeca; a entuziasma; a amuza. (după fr. enchanter)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • încântá — vb., ind. prez. 1 sg. încấnt, 3 sg. şi pl. încấntã …   Romanian orthography

  • încântare — ÎNCÂNTÁRE, (2) încântări, s.f. 1. Starea celui încântat; sentiment de bucurie, de mulţumire, de entuziasm, de satisfacţie; farmec, vrajă. 2. (concr.) Aspect, fapt, lucru care produce o vie plăcere. – v. încânta. Trimis de valeriu, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • încântător — ÎNCÂNTĂTÓR, OÁRE, încântători, oare, adj. Care încântă; atrăgător, fermecător. – Încânta + suf. ător. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98  ÎNCÂNTĂTÓR adj. 1. captivant, cuceritor, desfătător, fascinant, fermecător, răpitor, seducător,… …   Dicționar Român

  • fascina — FASCINÁ, fascinez, vb. I. tranz. 1. A atrage pe cineva în mod irezistibil cu privirea. 2. A produce cuiva o impresie deosebită prin însuşiri (atrăgătoare) ieşite din comun; a captiva. – Din fr. fasciner, lat. fascinare. Trimis de cornel,… …   Dicționar Român

  • delecta — DELECTÁ, delectéz, vb. I. tranz. şi refl. A (se) desfăta, a (se) încânta, a (se) bucura. – Din fr. délecter, lat. delectare. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DELECTÁ vb. 1. v. încânta. 2. a (se) desfăta, a (s …   Dicționar Român

  • desfăta — DESFĂTÁ, desfắt, vb. I. refl. A şi petrece timpul într o stare de mulţumire, de bucurie, de încântare; a petrece, a se distra; a simţi o mare plăcere, a se delecta. ♦ tranz. A încânta, a fermeca. [prez. ind. şi: desfătez] – et. nec. Trimis de… …   Dicționar Român

  • fermeca — FERMECÁ, fármec, vb. I. tranz. 1. A încânta, a desfăta; a atrage, a ademeni (prin însuşiri, aspect, manifestări etc.). 2. (În basme şi în superstiţii) A face cuiva vrăji, a lega, a transforma etc. pe cineva prin vrăji. [var.: (pop.) fărmăcá vb.… …   Dicționar Român

  • seduce — SEDÚCE, sedúc, vb. III. tranz. 1. A incita, a captiva, a subjuga, a cuceri prin farmecul vorbelor, prin purtare etc. 2. (Despre bărbaţi) A abuza de buna credinţă a unei femei, ademenind o şi determinând o să întreţină relaţii sexuale, cu… …   Dicționar Român

  • vrăji — VRĂJÍ, vrăjesc, vb. IV. 1. intranz. (În basme şi în superstiţii) A face vrăji. ♢ expr. (impers.) A fi vrăjit = a fi scris, ursit, predestinat. 2. tranz. A transforma în mod miraculos lucrurile înconjurătoare. 3. tranz. fig. A încânta, a fermeca.… …   Dicționar Român

  • incantare — {{hw}}{{incantare}}{{/hw}}A v. tr. 1 Recitare formule o compiere atti che producano effetti soprannaturali. 2 (fig.) Affascinare, ammaliare | Incantare i serpenti, affascinarli con la musica. 3 (fig.) Soggiogare, rapire per meraviglia, diletto e… …   Enciclopedia di italiano

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”