încurcat — ÎNCURCÁT1 s.n. Faptul de a (se) încurca. – v. încurca. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNCURCÁT2, Ă, încurcaţi, te, adj. 1. 1. (Despre fire, aţă etc.) Amestecat şi înnodat (cu alte fire); încâlcit. 2. (Despre drumuri) Greu de… … Dicționar Român
complicat — COMPLICÁT, Ă, complicaţi, te, adj. Alcătuit din (prea) multe elemente; greu de descurcat sau de înţeles; încurcat, încâlcit. – v. complica. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Complicat ≠ simplu Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa … Dicționar Român
labirintic — LABIRÍNTIC, Ă, labirintici, ce, adj. (Rar) Care aparţine labirintului, privitor la labirint, ca de labirint; întortocheat. – Din fr. labyrinthique. Trimis de LauraGellner, 16.05.2004. Sursa: DEX 98 LABIRÍNTIC adj. v. întortocheat. Trimis de… … Dicționar Român
neţesălat — NEŢESĂLÁT, Ă, neţesălaţi, te, adj. (Despre vite) Care nu a fost curăţat cu ţesala; p. anal. (depr.; despre oameni) cu părul încâlcit, zbârlit, nepieptănat; (despre păr) care nu este pieptănăt, care este încâlcit, zbârlit; p. ext. neîngrijit,… … Dicționar Român
podos — podós, oásă, adj. (reg.; despre lână) încâlcit; (despre animale) care are părul încâlcit şi aspru. Trimis de blaurb, 05.10.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
tortuos — tortuós adj. m., pl. tortuóşi; f. sg. tortuoásă, pl. tortuoáse Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic TORTUÓS, OÁSĂ adj. (Franţuzism) Răsucit în spirală; cu curbe repezi. ♦ (fig … Dicționar Român
întortocheat — ÎNTORTOCHEÁT, Ă, întortocheaţi, te, adj. (Despre drumuri, ape etc.) Sinuos, cotit. ♦ (Despre drumuri) Greu de găsit; încurcat2 (I 2). ♦ (Despre linii, fire etc.) Orientat în sensuri diverse. ♦ (Despre grafie; fig. despre modul de a vorbi, de a… … Dicționar Român
abracadabrant — ABRACADABRÁNT, Ă, abracadabranţi, te, adj. (Rar) Cu totul neobişnuit; ciudat, bizar; încâlcit. – Din fr. abracadabrant. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 abracadabránt, ă adj. surprinzător; ciudat, bizar. (< fr. abracadabrant) … Dicționar Român
buruienos — BURUIENÓS, OÁSĂ, buruienoşi, oase, adj. (Despre un loc) Năpădit de buruieni; unde cresc multe buruieni. ♦ fig. (Despre stil, vorbire) Stufos, încâlcit; neîngrijit, vulgar. – Buruiană + suf. os. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
clar — CLAR, Ă, clari, e, adj. 1. (Despre imagini vizuale) Care se distinge bine, desluşit; vizibil; (despre ape) limpede; (despre surse de lumină) care împrăştie o lumină limpede, strălucitoare. ♢ (Substantivat, n.) Clar de lună = lumină strălucitoare… … Dicționar Român