Dicționar Român. 2013.
amestecătură — AMESTECĂTÚRĂ, amestecături, s.f. 1. Produs al amestecării; amestec (1). 2. Îngrămădire întâmplătoare de lucruri sau de fiinţe; formaţie lipsită de unitate; amestec (2). – Amesteca + suf. ătură. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
bălmăjeală — BĂLMĂJEÁLĂ, bălmăjeli, s.f. Faptul de a bălmăji; amestecătură, încurcătură, zăpăceală. – Bălmăji + suf. eală. Trimis de paula, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BĂLMĂJEÁLĂ s. v. amestecătură, încâlceală, încâlcire, încâlcitură, încurcătură. Trimis de… … Dicționar Român
complicare — COMPLICÁRE, complicări, s.f. Acţiunea de a (se) complica. – v. complica. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 COMPLICÁRE s. încâlcire, încurcare. (complicare unei situaţii.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime complicáre s. f … Dicționar Român
descâlcire — DESCÂLCÍRE, descâlciri, s.f. Acţiunea de a descâlci şi rezultatul ei. – v. descâlci. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Descâlcire ≠ încâlcire Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime DESCÂLCÍRE s. v. clarificare,… … Dicționar Român
mixtură — MIXTÚRĂ, mixturi, s.f. 1. (livr., depr.) Amestec de elemente eterogene; amestecătură. 2. Substanţă, material, amestec etc. preparate prin amestecarea mai multor substanţe, materiale etc., de obicei lichide sau granulare. 3. (muz.) Sunet deosebit… … Dicționar Român
mişmaş — MIŞMÁŞ, mişmaşuri, s.n. (fam.) 1. Amestec de elemente eterogene; spec. amestec de băuturi. 2. Afacere necinstită, bazată pe înşelătorie; învârteală. – Din germ. Mischmasch. Trimis de LauraGellner, 01.06.2004. Sursa: DEX 98 MIŞMÁŞ s. v.… … Dicționar Român
talmeşbalmeş — TÁLMEŞ BÁLMEŞ s.n. (fam.) Amestec confuz, îngrămădire dezordonată din care nu se mai poate înţelege sau alege nimic. – et. nec. Trimis de RACAI, 23.11.2007. Sursa: DEX 98 TALMEŞ BÁLMEŞ s. v. amestecătură, dezordine, încâlceală, încâlcire,… … Dicționar Român
zăminteală — ZĂMINTEÁLĂ s. v. amestecătură, încâlceală, încâlcire, încâlcitură, încurcătură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
zămintitură — ZĂMINTITÚRĂ s.f. (var., Mold.) Zăminteală. (din zăminti) Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: DER ZĂMINTITÚRĂ s. v. amestecătură, încâl ceală, încâlcire, încâlcitură, încurcă tură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
încurcătură — ÎNCURCĂTÚRĂ, încurcături, s.f. 1. Amestecătură, încâlcire de fire, de aţă etc. ♢ Încurcătură de maţe = ocluziune intestinală. 2. Situaţie complicată, neplăcută; bucluc ♦ Confuzie. ♢ expr. A pune (pe cineva) în încurcătură = a pune pe cineva într… … Dicționar Român
