- mişmaş
- MIŞMÁŞ, mişmaşuri, s.n. (fam.) 1. Amestec de elemente eterogene; spec. amestec de băuturi. 2. Afacere necinstită, bazată pe înşelătorie; învârteală. – Din germ. Mischmasch.Trimis de LauraGellner, 01.06.2004. Sursa: DEX '98MIŞMÁŞ s. v. amestecătură, încâlceală, încâlcire, încâlcitură, încurcătură, şpriţ.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimemişmáş s. n., pl. mişmáşuriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficMIŞMÁŞ mişmaşuri n. fam. 1) Băutură alcoolică slabă obţinută prin amestecul vinului cu apă gazoasă (sau minerală); şpriţ. 2) Afacere necinstită; învârteală. Umblă cu mişmaşuri. 3) Îngrămădire de lucruri diferite; amestecătură. /<germ. MischmaschTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXMIŞMÁŞ s.n. (fam.) Vin amestecat cu apă minerală sau cu apă gazoasă; şpriţ. ♦ (fig.) Afacere necinstită, bazată pe înşelătorie; învârteală; amestecătură, încurcătură. [< germ. Mischmasch].Trimis de LauraGellner, 06.11.2006. Sursa: DNMIŞMÁŞ s. n. 1. (fam.) vin amestecat cu apă minerală sau gazoasă; şpriţ. 2. (pl.) afacere, combinaţie necinstită; învârteală. ♢ vorbe, afirmaţii scornite. (< germ. Mischmasch)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNmişmáş (mişmáşuri), s.n. – 1. Talmeş-balmeş, bălmăjeală, amestecătură. – 2. Vin amestecat cu sifon. germ. Mischmasch (Tiktin).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.