încrucişare

încrucişare
ÎNCRUCIŞÁRE, încrucişări, s.f. Acţiunea de a (se) încrucişa şi rezultatul ei; crucişătură, încrucişat1. – v. încrucişa.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ÎNCRUCIŞÁRE s. 1. v. întretăiere. 2. (concr.) v. răspântie. 3. v. corcire.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

încrucişáre s. f., g.-d. art. încrucişării; pl. încrucişări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • încrucişáre — s. f., g. d. art. încrucişärii; pl. încrucişäri …   Romanian orthography

  • nătă — Prefix care arată ideea de incapacitate sau prostie. Creaţie expresivă, pare să se bazeze pe imaginea de vorbire anormală, cf. sp. tonto, bobo, chocho, memo etc. – Der. nătăfleţ, adj. (prost, gogoman), comp. teflu şi fleţ, v. aici; năfletec, adj …   Dicționar Român

  • decusaţie — DECUSÁŢIE, decusaţii, s.f. Încrucişare în formă de X a două fascicule simetrice de fibre nervoase. – Din fr. décussation. Trimis de dante, 13.07.2004. Sursa: DEX 98  decusáţie s. f. (sil. ţi e), art. decusáţia (sil. ţi a), g. d. art. decusáţiei; …   Dicționar Român

  • interferenţă — INTERFERÉNŢĂ, interferenţe, s.f. 1. Întâlnire, încrucişare, combinare a două sau mai multe fenomene, întâmplări, fapte etc. 2. Fenomen de suprapunere şi de compunere a efectelor a două (sau a mai multor) mişcări vibratorii provenite din surse… …   Dicționar Român

  • absorbţie — ABSÓRBŢIE, absorbţii, s.f. 1. Fenomen fizic prin care un corp lichid sau solid încorporează prin difuzie din afară o substanţă oarecare. ♦ Micşorare sau anulare a intesităţii unei radiaţii care cade pe un corp. ♦ Fenomen optic caracteristic… …   Dicționar Român

  • hibridare — HIBRIDÁRE, hibridări, s.f. Acţiunea de a hibrida şi rezultatul ei; proces, spontan sau provocat artificial, de încrucişare sexuată sau vegetativă între doi indivizi de specii, de soiuri sau de rase diferite; hibridizare; hibridaţie. – v. hibrida …   Dicționar Român

  • intersecţie — INTERSÉCŢIE, intersecţii, s.f. 1. Loc unde se încrucişează două drumuri; întretăiere. 2. (mat.) Mulţimea punctelor comune a două linii, a două suprafeţe ori volume; totalitatea elementelor comune a două mulţimi. – Din fr. intersection, lat.… …   Dicționar Român

  • pasaj — PASÁJ, pasaje, s.n. 1. Spaţiu amenajat între două rânduri de clădiri sau coridor al unei clădiri aşezat la nivelul străzii, pe care trec pietoni sau, rar, vehicule dintr o stradă în alta; p. gener. loc de trecere. ♦ Porţiune de stradă cu marcaje… …   Dicționar Român

  • răspântie — RĂSPẤNTIE, răspântii, s.f. Loc unde se încrucişează mai multe drumuri sau de unde se separă două sau mai multe drumuri; răscruce. ♦ fig. Moment hotărâtor în viaţa cuiva. [var.: (reg.) răspíntene s.f.] – Din sl. raspontije. Trimis de dante,… …   Dicționar Român

  • backcross — BACK CROSS /béc cros/ s. n. (biol.) Încrucişare a unui hibrid cu unul dintre părinţi. (<engl. back cross) Trimis de raduborza, 13.09.2007. Sursa: MDN  BACK CROSS BÉC CROS/ s. n. (biol.) încrucişare a unui hibrid cu unul dintre părinţi. (<… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”