decusaţie

DECUSÁŢIE, decusaţii, s.f. Încrucişare în formă de X a două fascicule simetrice de fibre nervoase. – Din fr. décussation.

Trimis de dante, 13.07.2004. Sursa: DEX '98



decusáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. decusáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. decusáţiei; pl. decusáţii, art. decusáţiile (sil. -ţi-i-)

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



DECUSÁŢIE s.f. Încrucişare în forma literei "x" a unor formaţii anatomice. [gen. -iei. / < fr. décussation, cf. lat. decussatio – încrucişare].

Trimis de LauraGellner, 04.05.2006. Sursa: DN



DECUSÁŢIE s. f. încrucişare a unor formaţii anatomice. (< fr. décussation, lat. decussatio)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN