apropia — APROPIÁ, aprópii, vb. I. I. refl. A se deplasa în spaţiu (tot) mai aproape de ceva sau de cineva. ♢ expr. A nu te putea apropia de cineva = a nu reuşi să vorbeşti sau să te înţelegi cu cineva. A nu te putea apropia de ceva = a nu putea să obţii,… … Dicționar Român
prieteni — A prieteni ≠ a se duşmăni Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime PRIETENÍ vb. v. împrieteni. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime prietení, prietenésc, vb. I 1. (refl.; înv. şi reg.) a … Dicționar Român
împrietenire — ÎMPRIETENÍRE s.f. Faptul de a (se) împrieteni. [pr.: pri e ] – v. împrieteni. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 împrieteníre s. f. (sil. pri e ), g. d. art. împrietenírii Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
cârd — CÂRD, cârduri, s.n. 1. Grup mare de animale mamifere, de păsări, de peşti de acelaşi fel, care se află împreună. 2. (De obicei peior.) Ceată (mare) de oameni. ♢ expr. A se pune (sau a intra) în cârd cu cineva = a se asocia, a se întovărăşi cu… … Dicționar Român
lega — LEGÁ1, leg, vb. I. I. tranz. 1. A împreuna, a uni strâns (printr un nod, o fundă) capetele de sfoară, de aţă, de sârmă, de lanţ etc. (astfel încât să formeze un tot). ♢ expr. A lega (sau a strânge) băierile de la pungă (sau pungii) = a face… … Dicționar Român
orta — ORTÁ, ortale, s.f. (înv.) 1. Unitate militară corespunzătoare unui regiment; (în armata turcească) regiment de ieniceri. 2. Trupă, ceată, bandă; grupare. – Din tc. orta. Trimis de ionel bufu, 15.05.2004. Sursa: DEX 98 ORTÁ s. v. breaslă,… … Dicționar Român
ortăci — ORTĂCÍ, ortăcesc, vb. IV. refl. recipr. (reg.) A lega tovărăşie cu cineva; a se întovărăşi, a se asocia. – Din ortac. Trimis de ionel bufu, 15.05.2004. Sursa: DEX 98 ORTĂCÍ vb. v. asocia, grupa, împrieteni, însoţi, întovărăşi, uni. Trimis de… … Dicționar Român
prieten — PRIÉTEN, Ă, prieteni, e, s.m. şi f. Persoană de care cineva este legat printr o afecţiune deosebită, bazată pe încredere şi stimă reciprocă, pe idei sau principii comune; amic. ♦ Amant, iubit. [pr.: pri e . – var.: (reg.) priétin, ă s.m. şi f.] – … Dicționar Român
împrietini — ÎMPRIETINÍ vb. IV. v. împrieteni. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
înfrăţi — ÎNFRĂŢÍ, înfrăţesc, vb. IV. 1. refl. recipr. şi tranz. A (se) lega printr o dragoste frăţească, a (se) împrieteni. 2. intranz. (Despre plante) A da naştere la lăstari, a fi în faza de înfrăţire (2). – În + frate. Trimis de valeriu, 13.09.2007.… … Dicționar Român
