împrietenire

împrietenire
ÎMPRIETENÍRE s.f. Faptul de a (se) împrieteni. [pr.: -pri-e-] – v. împrieteni.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

împrieteníre s. f. (sil. -pri-e-), g.-d. art. împrietenírii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • bruderşaft — brúderşaft s. n., pl. bruderşáfturi Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  BRÚDERŞAFT s.n. Fel de a bea în care doi parteneri îşi duc paharele la gură luându se de braţ, în semn de împrietenire şi înfrăţire. [pl. turi. / < …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”