Dicționar Român. 2013.
cutremurătură — CUTREMURĂTÚRĂ s. clătinare, clătinat, clătinătură, cutremurare, cutremurat, scuturare, scuturat, scuturătură, zdruncinare, zdruncinat, zdruncinătură, zgâlţâială, zgâlţâire, zgâlţâit, zgâlţâitură, zguduială, zguduire, zguduit, zguduitură. (La… … Dicționar Român
hurducătură — HURDUCĂTÚRĂ, hurducături, s.f. Zdruncinătură, zguduire; zgomot produs de ceva care (se) hurducă; hurducăială. – Hurduca + suf. ătură. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HURDUCĂTÚRĂ s. clătinare, clătinat, clătinătură, hurducare, hurducat … Dicționar Român
scuturătură — SCUTURĂTÚRĂ, scuturături, s.f. Faptul de a (se) scutura. 1. Mişcare bruscă şi repetată; clătinare, zgâlţâire, zdruncinare. 2. Dereticare, curăţenie. 3. Scuturatul pomilor (ca să cadă fructele). – Scutura + suf. ătură. Trimis de ionel bufu,… … Dicționar Român
zdruncin — ZDRÚNCIN s.n. 1. Zdruncinătură. ♦ fig. Efort, strădanie. 2. fig. Tulburare, zbucium, frământare. [var.: zdrúncen s.n.] – Din zdruncina (derivat regresiv). Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ZDRÚNCIN s. v. clătinare, clătinat, clăti… … Dicționar Român
zdruncinătură — ZDRUNCINĂTÚRĂ, zdruncinături, s.f. 1. Scuturătură, zguduire; zguduitură, hurducătură. 2. fig. Dezechilibru, tulburare. – Zdruncina + suf. ătură. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ZDRUNCINĂTÚRĂ s. 1. v. cutremurătură. 2. v. hur… … Dicționar Român
zguduire — ZGUDUÍRE, zguduiri, s.f. Acţiunea de a (se) zgudui. – v. zgudui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ZGUDUÍRE, zguduíri, s.f. zguduire; scuturare, cutremurare, zdruncinare; (fig.) frământare. 2. (fig.) Înfiorare, cutremurare,… … Dicționar Român
înviforare — înviforáre s.f. (pop.) 1. (despre vifor) suflare cu putere a viforului; viforâre. 2. răscolire, tulburare, zbuciumare, zdruncinare. 3. îndârjire. Trimis de blaurb, 21.06.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
