vârstnic

vârstnic
VẤRSTNIC, -Ă, vấrstnici, -ce, adj. 1. Trecut de epoca tinereţii, înaintat în vârstă1. ♢ Mai vârstnic decât... = mai în vârstă1 decât... 2. (înv.; adesea substantivat) De aceeaşi vârstă1 (cu altcineva). [var.: vrấstnic, -ă adj.] – Vârstă1 + suf. -nic.
Trimis de bogdanrsb, 27.09.2007. Sursa: DEX '98

Vârstnic ≠ tânăr
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

VÂRSTNIC adj. bătrân, (înv. şi reg.) vechi. (Un om vârstnic.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

VÂRSTNIC adj. v. bătrân, major.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

vârstnic adj. m. (sil. mf. vârst-), pl. vârstnici; f. sg. vârstnică, pl. vârstnice
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

VÂRSTNI//C vârstniccă (vârstnicci, vârstnicce) Care are vârstă înaintată; în vârstă. [Sil. vârstnic] /vârstă + suf. vârstnicnic
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • vấrstnic — adj. m. (sil. mf. vârst ), pl. vấrstnici; f. sg. vấrstnicã, pl. vấrstnice …   Romanian orthography

  • nevârstnic — NEVẤRSTNIC, Ă, nevârstnici, ce, adj. (Adesea substantivat) Care este încă la vârsta copilăriei; care nu a ajuns încă matur; (foarte) tânăr; mic. – Ne + vârstnic. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  NEVÂRSTNIC adj. 1. mic, tânăr,… …   Dicționar Român

  • vârstnicie — VÂRSTNICÍE s.f. (Rar) Vârstă1 de adult. – Vârstnic + suf. ie. Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  VÂRSTNICÍE s. v. majorat, majoritate. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  vârstnicíe s. f., art. vârstnicía, g. d.… …   Dicționar Român

  • bade — BÁDE s.m. (pop.) 1. Termen politicos de adresare către un om matur sau mai vârstnic (de la ţară); nene. 2. Termen mângâietor folosit de femeile de la ţară pentru bărbatul iubit. [art.: badea] – et. nec. Trimis de paula, 02.03.2002. Sursa: DEX 98… …   Dicționar Român

  • bătrân — BĂTRẤN, Ă, bătrâni, e, adj., s.m. şi f. I. adj. 1 Care trăieşte de mulţi ani, care este înaintat în vârstă. ♢ Fată bătrână = fată rămasă nemăritată după vremea măritişului. ♦ (Despre faţa sau înfăţişarea cuiva) Care şi a pierdut frăgezimea, care… …   Dicționar Român

  • major — MAJÓR, Ă, majori, e, adj. 1. (Despre oameni) Care a împlinit vârsta legală pentru a putea beneficia prin lege de drepturi civile şi politice depline. 2. Foarte important, principal. ♦ (log.: în sintagmele) Termen major = predicatul concluziei… …   Dicționar Român

  • senilitate — SENILITÁTE s.f. Caracterul a ceea ce este senil; stare patologică provocată de îmbătrânire şi caracterizată prin modificări structurale şi funcţionale de involuţie, fizice şi psihice, ale organismului uman. – Din fr. sénilité. Trimis de… …   Dicționar Român

  • tânăr — TẤNĂR, Ă, tineri, e, adj., s.m. şi f. 1. adj., s.m. şi f. (Persoană, p. gener. fiinţă) care este, ca vârstă, între copilărie şi maturitate, care nu este încă matură. ♢ loc. adv. De tânăr = din fragedă vârstă, de timpuriu. 2 …   Dicționar Român

  • vechi — VECHI, VÉCHE, vechi, adj. 1. Care există de mult timp, din alte vremuri; care ţine, durează, se face de multă vreme; făcut de mult. ♢ Lumea veche = a) societate dispărută sau pe cale de dispariţie; b) antichitate; ţările, locuitorii din… …   Dicționar Român

  • vrâsnic — VRẤSNIC, Ă adj. v. vârstnic. Trimis de gall, 26.10.2008. Sursa: DLRM …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”