vechi

VECHI, VÉCHE, vechi, adj. 1. Care există de mult timp, din alte vremuri; care ţine, durează, se face de multă vreme; făcut de mult. ♢ Lumea veche = a) societate dispărută sau pe cale de dispariţie; b) antichitate; ţările, locuitorii din antichitate; c) nume generic care se dă celor trei continente (Europa, Asia, Africa) cunoscute până la descoperirea Americii. Vorbă veche = vorbă moştenită din timpuri vechi; maximă, zicătoare, proverb. ♦ (Despre limbi) Care s-a vorbit într-o epocă îndepărtată; care este cunoscut (şi studiat) sub aspectul ei din trecut (deosebit de cel actual). ♦ (Despre produse agricole, viticole etc.) Din recolta anilor trecuţi. ♦ (Despre alimente şi produse alimentare, farmaceutice etc.) Obţinut, recoltat, preparat de multă vreme; care şi-a pierdut calităţile iniţiale; lipsit de gust, alterat, stricat. 2. Care a fost întrebuinţat mult şi este stricat, uzat. 3. (Rar) Bătrân. ♦ fig. Îmbătrânit (înainte de vreme). ♦ Care exercită de mult o profesiune. 4. (Marcând raportul dintre oameni) Cu care cineva are relaţii, se cunoaşte de multă vreme. 5. Care a îndeplinit în trecut o anumită funcţie, a avut o anumită ocupaţie etc. pe care n-o mai are în prezent. 6. (Despre fiinţe) Care a trăit într-un trecut îndepărtat; (despre obiecte, fenomene etc.) care a existat într-o epocă anterioară; perimat. ♢ loc. adj. şi adv. (înv.) Din vechi = din vechime, de demult. ♦ Care nu se mai întrebuinţează, nu mai prezintă interes, ieşit din uz. ♦ (Substantivat, n.) Ceea ce nu mai corespunde timpului sau stadiului dintr-un moment dat, ceea ce este depăşit, perimat, pe cale de dispariţie. – lat.pop. veclus (= vetulus).

Trimis de iacobpompilia, 20.02.2004. Sursa: DEX '98



Vechi ≠ modern, nou, proaspăt, recent

Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime



VECHI adj. 1. trecut. (Din timpurile vechi.) 2. v. antic. 3. v. arhaic. 4. v. bătrânesc. 5. arhaic, (livr.) vetust. (Casa avea un aer vechi.) 6. v. bătrân. 7. folosit, purtat, uzat. (Haine vechi.) 8. v. uscat. 9. v. învechit. 10. v. arhicunoscut.

Trimis de siveco, 11.07.2008. Sursa: Sinonime



VECHI adj. v. bătrân, vârstnic.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



vechi adj. m., f. véche, art. véchea, g.-d. art. véchii; pl. m. şi f. vechi, art. m. véchii

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



VECHI véche (vechi) 1) (în opoziţie cu nou) Care este făcut demult; care este în întrebuinţare de mult timp. Oraş vechi. Haină veche. Cuvânt vechi. ♢ Vorbă veche vorbă din bătrâni; proverb. 2) (despre produse agricole) Care este din recolta anilor trecuţi. Grâu vechi. Cartofi vechi. ♢ Vin vechi vin având calităţi deose-bite, datorită păstrării îndelungate. 3) (despre alimente, medicamente etc.) Care şi-a pierdut proprietăţile pozitive; alterat; stricat. Carne veche. 4) (despre persoane) Care este cunoscut de multă vreme. Prieten vechi. Colaborator vechi. ♢ Lumea veche a) lume care a existat în antichitate; b) orânduire socială perimată. 5) ( mai ales despre specialişti) Care are experienţă bogată într-un domeniu de activitate; care activează de multă vreme. Medic vechi. 6) Care vine din vechime; rămas din bătrâni; bătrânesc. Idee veche. Metode vechi. /<lat. veclus

Trimis de siveco, 13.11.2008. Sursa: NODEX