major

major
MAJÓR, -Ă, majori, -e, adj. 1. (Despre oameni) Care a împlinit vârsta legală pentru a putea beneficia prin lege de drepturi civile şi politice depline. 2. Foarte important, principal. ♦ (log.: în sintagmele) Termen major = predicatul concluziei unui silogism. Premisă majoră = premisă care conţine termenul major al silogismului. 3. (înv.; mil.; în sintagmele) Sergent major v. sergent. Plutonier major (şi substantivat, m.) v. plutonier. 4. (muz.; în sintagma) Gamă majoră sau mod major = gamă sau mod care cuprinde cinci tonuri şi două semitonuri. – Din fr. majeur.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Major ≠ minor, minuscul, marginal
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Antonime

MAJÓR adj. v. adânc, capital, considerabil, crucial, decisiv, esenţial, fundamental, hotărâtor, important, însemnat, organic, primordial, profund, radical, serios, structural, substanţial, vital.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

MAJÓR adj., s. 1. adj. (înv.) vârstnic. (O persoană major.) 2. s. v. plutonier major. 3. adj. (muz.) dur. (Do major.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

ŞTÉVIE s. (bot.) 1. (Rumex patientia) măcrişul calului, (reg.) urzica-raţei. 2. (Rumex alpinus) (reg.) urzica-raţei. 3. (Rumex conglomeratus) măcrişul calului, (reg.) brustan, dragavei, dragomir. 4. (Rumex crispus) dragavei, (reg.) crestăţea, hrenuţ, limba-boului. 5. (Rumex palustris) dragavei, dragaveică, măcriş de apă. 6. (Rumex sanguineus) (reg.) dragavei. 7. (Acetosa pratensis) măcriş. 8. (Astrantia major) (reg.) iurpăsătoare, cinstea-câmpului, faptul-mare, iarbă-de-orbalţ.
Trimis de siveco, 30.10.2008. Sursa: Sinonime

majór adj. m., pl. majóri; f. sg. majóră, pl. majóre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

majór s. m., pl. majóri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

sergént-majór s. m., pl. sergénţi-majóri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MAJÓR majoră (majori, majore) 1) (despre persoane) Care a atins vârsta majoratului. 2) Care se caracterizează prin importanţă deosebită; foarte important. /<fr. majeur, major. lat. major
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: NODEX

MAJÓR, -Ă adj. 1. Ajuns la majorat. 2. Principal, de mare importanţă. 3. (muz.) Gamă majoră sau mod major = gamă sau mod din cinci tonuri şi două semitonuri, situate între treptele a treia şi a patra, a şaptea şi a opta. 4. (log.) Termen major = predicatul concluziei unui silogism; premisă majoră = premisa care conţine termenul major. [< fr. majeur, cf. lat. maior – comparativul lui magnus].
Trimis de LauraGellner, 08.10.2006. Sursa: DN

MAJÓR, -Ă adj. 1. (despre oameni) ajuns la majorat. 2. principal, de mare importanţă. o caz de forţă majoră = situaţie, eveniment neaşteptat care împiedică pe cineva să facă un anumit lucru. 3. (muz.) mod major sau gamă majoră = mod sau gamă din cinci tonuri şi două semitonuri (între treptele III-IV şi VII-VIII). 4. (log.) termen major = predicatul concluziei unui silogism; premisă majoră = premisa care conţine termenul major. (< fr. majeur, major, lat. maior)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

majór (majóră), adj. – (Mai) mare. lat. maior (sec. XIX) cu pronunţarea din fr. majeur, cf. major. – Der. (din fr.) majorat, s.n.; majoritate, s.f.; majoritar, adj.; majora, vb. (a mări); majordom (var. maiordom), s.m.; majusculă (var. maiusculă), s.f.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?
Synonyms:


Look at other dictionaries:

  • Major — Major …   Deutsch Wörterbuch

  • major — [ maʒɔr ] adj. et n. • XVIe; en provenç., XIIIe; lat. major, compar. de magnus « grand » I ♦ Adj. Milit. Supérieur par le rang (dans quelques comp.).⇒ état major, tambour major. Médecin major. Sergent major. II ♦ N. 1 …   Encyclopédie Universelle

  • Major — Pour les articles homonymes, voir Major (homonymie). Major est un grade militaire, qui se situe différemment dans la hiérarchie militaire suivant les pays. Il désigne le premier grade d officier supérieur ou, dans l armée française, un grade… …   Wikipédia en Français

  • Major — ist ein militärischer Dienstgrad verschiedener Länder. Er gehört zur Dienstgradgruppe der Stabsoffiziere. Inhaltsverzeichnis 1 Historisches 2 Deutschland 3 Österreich 4 Schweiz …   Deutsch Wikipedia

  • Major — Ma jor, [L. major, compar. of magnus great: cf. F. majeur. Cf. {Master}, {Mayor}, {Magnitude}, {More}, a.] 1. Greater in number, quantity, or extent; as, the major part of the assembly; the major part of the revenue; the major part of the… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • major — Major. s. m. Officier de guerre dans un corps, qui porte les ordres des Commandants à tous les autres Officiers. Le Major d un Regiment. le Major de, la place. Major des Gardes du Corps, Est un Officier qui fait servir les Gardes auprés du Roy, & …   Dictionnaire de l'Académie française

  • major — [mā′jər] adj. [ME maiour < L major, compar. of magnus, great: see MAGNI ] 1. a) greater in size, amount, number, or extent b) greater in importance or rank 2. of full legal age 3. constituting the majority: said of a part, etc …   English World dictionary

  • major — is commonly used, especially in journalism, to mean ‘important, significant’, without any notion of comparison inherent in the word s origins. A political leader invariably gives a major speech, a reference book is published in a major new… …   Modern English usage

  • Major — Ma jor, n. [F. major. See {Major}, a.] 1. (Mil.) An officer next in rank above a captain and next below a lieutenant colonel; the lowest field officer. [1913 Webster] 2. (Law) A person of full age. [1913 Webster] 3. (Logic) That premise which… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • major in — ˈmajor in [transitive] [present tense I/you/we/they major in he/she/it majors in present participle majoring in past tense majored in past p …   Useful english dictionary

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”