- bade
- BÁDE s.m. (pop.) 1. Termen politicos de adresare către un om matur sau mai vârstnic (de la ţară); nene. 2. Termen mângâietor folosit de femeile de la ţară pentru bărbatul iubit. [art.: badea] – et. nec.Trimis de paula, 02.03.2002. Sursa: DEX '98BÁDE s. v. nene.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimebáde s. m., art. bádea, g.-d. art. bádei/lui bádeaTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficBÁDE m. 1) (termen politicos de adresare a unei persoane tinere către un bărbat mai în vârstă) Nene. 2) pop. (termen de adresare a unei tinere femei de la ţară bărbatului iubit) Nene; iubit. [art. badea; G.-D. badei] /Orig. nec.Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXbáde s.m. – 1. Termen de adresare care, în limbajul popular din Trans., Mold. şi Basar., se aplică persoanelor mai în vîrstă sau de rang mai mare, dacă nu sînt cunoscute. – 2. Termen pe care îl folosesc de obicei femeile de la ţară pentru bărbatul iubit. – var. (Trans.) badiu. Numeroase dim.: bădi(u)c(ă), bădicuţ(ă), bădieş, bădişor, bădiţ(ă), bădiţel, bădi(u)ţică, bădi(u)liţă, etc. Origine necunoscută. Coincide cu bg. bata, batju "termen de adresare către fratele mai mare", sb. bato, bača, mag. bátya; este însă posibil ca aceştia să provină din rom. Poate fi vorba de forma autohtonă a rădăcinii indoeuropene pentru "tată", cf. baci şi rus. batjuska. Nu pare a fi întîmplătoare coincidenţa cu lazio bade "bătrîn", bad "a îmbătrîni" (cf. Mélanges Soc. Ling., IX, 151). Pentru provenienţa rom. a rut. badika, cf. Candrea, Elemente, 406.Trimis de blaurb, 22.07.2006. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.