undui

undui
UNDUÍ, unduiesc, vb. IV. intranz. (Despre suprafaţa apelor; la pers. 3) A face unde, a se propaga în formă de unde. ♦ p. gener. A se mişca asemenea undelor unei ape. [var.: undoiá vb. I. undoí vb. IV] – Undi + suf. -ui; (după fr. ondoyer).
Trimis de valeriu, 28.04.2006. Sursa: DEX '98

UNDUÍ vb. 1. a (se) învălura, a (se) ondula. (Vântul undui luciul apei.) 2. a (se) cuta, a (se) încreţi, a tremura, (glumeţ) a (se) zbârli. (Suprafaţa apei se undui de vânt.) 3. (fig.) a râura. (Părul îi undui.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

unduí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. unduiésc, imperf. 3 sg. unduiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. unduiáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A UNDU//Í unduiiéşte 1. intranz. 1) (despre ape) A face unde; a avea valuri mici. 2) (despre lanuri) A se mişca ca valurile unei ape sub adierea vântului; a ondula. 2. tranz. A face să se unduiască. /undă + suf. unduiui
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE UNDU//Í se unduiiéşte intranz. rar A avea valuri; a căpăta formă de unde; a se ondula. /undă + suf. unduiui
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • unduí — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. unduiésc, imperf. 3 sg. unduiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. unduiáscã …   Romanian orthography

  • ondula — ONDULÁ, ondulez, vb. I. 1. intranz. A avea o mişcare ondulatorie, a se legăna ca udele apei; a se undui. ♦ A prezenta un contur sinuos; a şerpui; a se arcui. 2. tranz. A da unei benzi, unei table formă de valuri, de ondulaţii. 3. tranz. A face… …   Dicționar Român

  • unduios — UNDUIÓS, OÁSĂ, unduioşi, oase, adj. Care formează unde, valuri; care se mişcă în unde. ♦ p. gener. Care se mişcă asemenea undelor unei ape. ♦ fig. (Despre sunete) Modulat, melodios. ♦ fig. (Despre oameni) Care cedează, se schimbă uşor; schimbător …   Dicționar Român

  • râura — RÂURÁ, pers. 3 râurează, vb. I. 1. intranz. A curge ca un râu (1). ♦ fig. (Despre păr) A cădea în jos (pe spate); a undui. 2. tranz. (Rar; despre râuri) A străbate un loc (alimentându l cu apă). 3. tranz. A împodobi o ie, o cămaşă etc. cu râuri… …   Dicționar Român

  • rắu — (rea, pl. réi, réle), adj. – 1. Prost, hain, ticălos. – 2. Vătămător, dăunător, nefolositor, reprobabil, neruşinat. – 3. Crud, nedrept, cîinos. – 4. (adv.) Nefavorabil, neplăcut. – 5. (adv.) Mult. – 6. (s.n.) Neajuns, pricină de neplăcere. – 7.… …   Dicționar Român

  • tălăzui — TĂLĂZUÍ, pers. 3 tălăzuieşte, vb. IV. refl., intranz. A se ridica în talazuri, a face valuri mari, tumultoase. ♦ fig. A undui. – Talaz + suf. ui. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98  tălăzuí vb., ind …   Dicționar Român

  • unduire — UNDUÍRE, unduiri, s.f. Acţiunea de a undui şi rezultatul ei; mişcare în unde, în valuri sau, p. gener., asemenea undelor unei ape. ♦ fig. Modulare, vibrare, mlădiere a unui sunet, a vocii. – v. undui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98… …   Dicționar Român

  • undă — ÚNDĂ, unde, s.f. I. 1. Cantitate dintr o masă de apă care face o mişcare ritmică uşoară de ridicare şi coborâre formând ondulaţii la suprafaţa apei; p. ext. apă (curgătoare sau stătătoare). ♦ Şuvoi, torent. ♦ Ploaie, ninsoare etc. care cade în… …   Dicționar Român

  • leagăn — LEÁGĂN, leagăne, s.n. 1. Pat mic de lemn sau de nuiele împletite (care se poate balansa) pentru copiii mici. ♢ Cântec de leagăn = cântec cu care se adorm copiii. ♢ expr. Din leagăn = din fragedă copilărie; de la început. 2. fig. Loc de origine,… …   Dicționar Român

  • mladă — MLÁDĂ, mlăzi, s.f. 1. Mlădiţă (1). 2. (Colectiv) Vegetaţie arborescentă; lăstăriş; desiş; pădure tânără şi deasă. – Din sl. mladŭ bg. mlada. Trimis de LauraGellner, 02.06.2004. Sursa: DEX 98  MLÁDĂ s. 1. v. lăstar. 2. lăstăriş, (rar) lăstăret,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”