unduios

unduios
UNDUIÓS, -OÁSĂ, unduioşi, -oase, adj. Care formează unde, valuri; care se mişcă în unde. ♦ p. gener. Care se mişcă asemenea undelor unei ape. ♦ fig. (Despre sunete) Modulat, melodios. ♦ fig. (Despre oameni) Care cedează, se schimbă uşor; schimbător, [var.: undoiós, -oásă adj.] – Undui + suf. -os (după fr. onduleux).
Trimis de valeriu, 03.04.2003. Sursa: DEX '98

UNDUIÓS adj. 1. ondulat, ondulatoriu, unduitor, (înv.) ondulos. (Suprafaţa unduiosoasă a unei ape.) 2. învălurat, vălurat, văluros. (O apă unduiosoasă.) 3. (înv.) undos, unduit. (Mişcări unduiosoase.) 4. armonios, melodic, melodios, muzical, sonor, (rar) unduit, (fig.) dulce, mlădios, simfonic. (Stilul unduios al romanului.)
Trimis de siveco, 15.07.2008. Sursa: Sinonime

unduiós adj. m., pl. unduióşi; f. sg. unduioásă, pl. unduioáse
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

UNDUI//ÓS unduiosoásă (unduiosóşi, unduiosoáse) 1) Care unduieşte, care formează unde; care se mişcă în unde. 2) fig. (despre sunete) Care este plăcut auzului; armonios; melodios. 3) (despre persoane) Care manifestă lipsă de stabilitate în opinii sau în comportare; lipsit de stabilitate în poziţii sau în opinii; schimbător. /a undui + suf. unduiosos
Trimis de siveco, 15.07.2008. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • unduiós — adj. m., pl. unduióşi; f. sg. unduioásã, pl. unduioáse …   Romanian orthography

  • unduit — UNDUÍT, Ă, unduiţi, te, adj. (Rar) Unduios. – v. undui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  UNDUÍT adj. v. armonios, melodic, melodios, muzical, sonor, unduios. Trimis de siveco, 08.12.2008. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • văluros — VĂLURÓS, OÁSĂ, văluroşi, oase, adj. Cu valuri1; cu aspect de valuri1; unduios. – Val1 + suf. os. Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Văluros ≠ neted Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  VĂLURÓS adj. v. unduios …   Dicționar Român

  • învălurat — ÎNVĂLURÁT, Ă, învăluraţi, te, adj. 1. Care se mişcă, se clatină ca valurile, care face valuri; unduios; agitat. 2. (Despre un teren) Cu ridicături multe; accidentat. [var.: învălurít, ă adj.] – v. învălura. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • armonios — ARMONIÓS, OÁSĂ, armonioşi, oase, adj. Care are armonie1, plin de armonie1, ale cărui părţi componente formează un tot bine închegat şi echilibrat. [pr.: ni os] – Din fr. harmonieux. Trimis de ana zecheru, 17.03.2004. Sursa: DEX 98  Armonios ≠… …   Dicționar Român

  • dulce — DÚLCE, (A) dulci, adj., (B 2) dulciuri, s.n., (B 1) s.n. a. adj. I. 1. Care are gustul caracteristic mierii sau zahărului. ♦ Care a fost îndulcit (cu miere, cu zahăr etc.). 2. (Despre lapte) Proaspăt; nefermentat. ♦ (Despre brânzeturi) Care nu a… …   Dicționar Român

  • mlădios — MLĂDIÓS, OÁSĂ, mlădioşi, oase, adj. 1. Care se îndoaie cu uşurinţă (fără să se frângă); flexibil, elastic; mlădiat. 2. (Despre fiinţe, despre corpul lor sau despre parţi ale corpului lor) Suplu, zvelt, clastic; cu mişcări graţioase; mlădiu. 3.… …   Dicționar Român

  • moale — MOÁLE, moi, adj. I. 1. Care cedează uşor la apăsare, modificându şi forma; p. ext. afânat, pufos. ♢ Carne moale = carne fără oase. Ou moale = ou fiert sau copt astfel încât să nu fie complet coagulat. Lipire moale = operaţie de îmbinare, cu… …   Dicționar Român

  • molatic — MOLÁTIC, Ă, molatici, ce, adj., s.m. I. adj. 1. (Cam) moale. 2. Cu pantă lină. 3. Lent, lin, domol; care se mişcă domol; cu mişcări leneşe. 4. Lipsit de energie, molâu. 5. Unduios. ♦ Galeş. 6. De intensitate scăzută. 7. Moleşitor; duios. II. s.m …   Dicționar Român

  • ondulat — ONDULÁT, Ă, ondulaţi, te, adj. 1. Cu uşoare diferenţe de nivel, asemănătoare undelor; ca undele. ♦ (Despre linii, contururi etc.) Sinuos, şerpuitor. 2. (Despre obiecte de piele, de tablă etc.) În formă de valuri, vălurit. 3. (Despre păr) Cu… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”