- tălăzui
- TĂLĂZUÍ, pers. 3 tălăzuieşte, vb. IV. refl., intranz. A se ridica în talazuri, a face valuri mari, tumultoase. ♦ fig. A undui. – Talaz + suf. -ui.Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX '98tălăzuí vb., ind. prez. 3 sg. ţălăzuiéşte, imperf. 3 sg. tălăzuiá; conj. prez. 3 sg. tălăzuiáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA TĂLĂZU//Í pers. 3 tălăzuiiéşte intranz. 1) (despre apele din mări şi oceane) A se ridica în valuri mari şi învolburate; a se agita în talazuri. 2) fig. A se legăna ca valurile unei ape; a ondula; a undui. /talaz + suf. tălăzuiuiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.