- trunchi
- TRÚNCHI, trunchiuri, s.n. 1. Partea cea mai groasă a unui copac, cuprinsă între rădăcină şi locul de unde pornesc ramurile principale; tulpină. ♦ Tulpina unui copac tăiat (de la nivelul solului, uneori curăţată de crengi şi de coajă); buştean. ♦ Bucată groasă de lemn (din tulpina unui copac) pe care se crapă lemnele de foc, se taie carnea etc. 2. Trupul unui om, fără cap şi fără membre. 3. ♦ (anat.; în sintagma) Trunchi cerebral = porţiunea nevraxului alcătuită din măduva prelungită, punte şi mezencefal. 4. (În sintagma) Trunchi de piramidă (sau de con, de prismă) = corp geometric obţinut prin secţionarea unei piramide (sau a unui con etc.) printr-un plan paralel cu baza şi aflat între acest plan şi bază. – lat. trunculus.Trimis de dante, 14.04.2008. Sursa: DEX '98TRUNCHI s. 1. (bot.) tulpină, (înv. şi reg.) steblă. (trunchi de copac.) 2. v. butuc. 3. butuc, scaun. (trunchi de măcelărie.) 4. v. corp. 5. (anat.) talie. (Grâul îi ajungea până la trunchi.) 6. v. tors. 7. (geom.) trunchi de con = (rar) troncon.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimetrunchi s. n., pl. trúnchiuriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficTRUNCHI trunchiuri n. 1) Parte mai groasă a unui arbore, cuprinsă între rădăcină şi locul de unde cresc crengile. trunchi de copac. 2) Tulpină tăiată de la rădăcină şi curăţată de crengi; buştean. 3) Bucată din tulpina unui copac gros pe care se efectuează diferite operaţii. 4) Parte a organismului omenesc cu excepţia capului şi a membrelor; trup; corp; tors. ♢ trunchi de con (sau de piramidă) corp geometric rezultat din tăierea unui con (sau a unei piramide) printr-un plan paralel cu baza. [Monosilabic] /<lat. trunculusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXtrunchi adj. (înv.) lipsit de, fără ...Trimis de blaurb, 10.04.2009. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.