mutare — MUTÁRE, mutări, s.f. 1. Acţiunea de a (se) muta şi rezultatul ei; mutat. 2. (spec.) Deplasare a pieselor făcută alternativ de adversari în cursul unei partide de şah. – v. muta. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MUTÁRE s. 1. v.… … Dicționar Român
repopula — REPOPULÁ, repopulez, vb. I. tranz. A popula din nou un teritoriu. ♦ A reface un teren forestier despădurit. – Re1 + popula. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 repopulá vb., ind. prez. 1 sg. repopuléz, 3 sg. şi … Dicționar Român
colonie — COLONÍE1, colonii, s.f. 1. (În antichitate) Cetate sau oraş întemeiat, în scopuri comerciale sau strategice, de fenicieni, de greci sau de alte popoare pe teritorii străine. ♦ Oraş întemeiat de romani în ţinuturile cucerite, având rol economic,… … Dicționar Român
dislocare — DISLOCÁRE, dislocări, s.f. Acţiunea de a (se) disloca şi rezultatul ei; dislocaţie. – v. disloca. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DISLOCÁRE s. 1. desprindere. (dislocare unei bucăţi de stâncă.) 2. v. luxaţie. 3. (fiz.) dezlocuire.… … Dicționar Român
iobag — IOBÁG, iobagi, s.m. Ţăran dependent de stăpânul feudal, obligat să facă acestuia prestaţii în muncă, în natură sau în bani şi legat de pământ (fără drept de strămutare); şerb, rumân, vecin. – Din magh. jobbágy. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
metamorfoză — METAMORFÓZĂ, metamorfoze, s.f. 1. Totalitatea transformărilor biologice pe care le suferă unele animale inferioare în cursul dezvoltării lor de la ieşirea din ou până la faza de adult. 2. Transformare morfologică şi funcţională a unor organe ale… … Dicționar Român
permutaţie — PERMUTÁŢIE, permutaţii, s.f. Permutare. – Din fr. permutation, lat. permutatio. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PERMUTÁŢIE s. 1. mutare, mutat, permutare, strâmutare, strămutat, transfer, transferare. (permutaţie lui cu slujba… … Dicționar Român
strămutat — STRĂMUTÁT, Ă, strămutaţi, te, adj. Stabilit în altă parte (cu locuinţa sau cu sediul). – v. strămuta. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 STRĂMUTÁT adj. dislocat. (Populaţie strămutat.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
străpunere — străpunére, străpunéri, s.f. (înv.) 1. deplasare, mutare, strămutare, dislocare. 2. transformare. Trimis de blaurb, 19.01.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
transformare — TRANSFORMÁRE, transformări, s.f. Acţiunea de a (se) transforma şi rezultatul ei; transformaţie. – v. transforma. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TRANSFORMÁRE s. 1. devenire, dezvoltare, evoluţie, modificare, prefacere, schimbare … Dicționar Român