permutaţie

permutaţie: PERMUTÁŢIE, permutaţii, s.f. Permutare. – Din fr. permutation, lat. permutatio.

Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

PERMUTÁŢIE s. 1. mutare, mutat, permutare, strâmutare, strămutat, transfer, transferare. (permutaţie lui cu slujba la Bacău.) 2. v. permutare.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

permutáţie s. f., pl. permutáţii

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PERMUTÁŢIE s.f. Permutare. [gen. -iei, var. permutaţiune s.f. / cf. fr. permutation, lat. permutatio].

Trimis de LauraGellner, 22.07.2005. Sursa: DN

PERMUTÁŢIE s. f. permutare. (< fr. permutation, lat. permutatio)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

permutaţional — PERMUTAŢIONÁL, Ă, permutaţionali, e, adj. Care ţine de permutaţie, de permutaţie. [pr.: ţi o ] – Din engl. permutational. Trimis de cata, 22.03.2004. Sursa: DEX 98 permutaţionál adj. m., pl. permutaţionáli; f. sg … Dicționar Român
permutare — PERMUTÁRE, permutări, s.f. 1. Acţiunea de a (se) permuta (1); transfer, permutaţie. ♦ (concr.) Ordin, dispoziţie de transferare. 2. (mat.; lingv.; mai ales la pl.) Operaţie prin care se schimbă între ele locurile a două sau a mai multor elemente; … Dicționar Român
mutare — MUTÁRE, mutări, s.f. 1. Acţiunea de a (se) muta şi rezultatul ei; mutat. 2. (spec.) Deplasare a pieselor făcută alternativ de adversari în cursul unei partide de şah. – v. muta. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MUTÁRE s. 1. v.… … Dicționar Român
permutaţiune — PERMUTAŢIÚNE s.f. v. permutaţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român
strămutare — STRĂMUTÁRE, strămutări, s.f. Acţiunea de a (se) strămuta şi rezultatul ei. ♦ Trimitere a unui proces de la o instanţă la alta de acelaşi grad sau de la un organ de urmărire penală la altul. – v. strămuta. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias