iobag

iobag
IOBÁG, iobagi, s.m. Ţăran dependent de stăpânul feudal, obligat să facă acestuia prestaţii în muncă, în natură sau în bani şi legat de pământ (fără drept de strămutare); şerb, rumân, vecin. – Din magh. jobbágy.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

IOBÁG s. (ist.) rumân, şerb, vecin, (rar) serv, (înv.) prost. (Ţăranul dependent se numea iobag în Transilvania, "rumân" în Ţara Românească şi "vecin" în Moldova.)
Trimis de siveco, 28.08.2006. Sursa: Sinonime

iobág s. m., pl. iobági
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

IOBÁ//G iobaggi m. (în epoca feudală) Ţăran care depindea cu tot ce avea de stăpânul feudal; şerb; serv. /<ung. jobbágy
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

iobág (iobági), s.m. – Serv, persoană care, după dreptul din trecut, nu se bucura de libertate personală nici de dreptul de proprietate, şi care trăia ca muncitor agricol pe pămînturile marilor moşieri. Această situaţie juridică s-a perpetuat în Ungaria şi Transilvania, din 1514 la 1848. – var. (înv.) iobagiu. Mag. jobbagy (Cihac, II, 509; Tiktin; DAR), sing. actual reconstituit pe baza pl. iobagi (Byck-Graur, BL, I, 24). Der. din lat. homagium (Laurian) nu este posibilă. – Der. iobăgie, s.f. (şerbie); iobăgiţă, s.f. (soţie sau fiică de iobag); iobăgime, s.f. (mulţime de iobagi); iobăgesc, adj. (servil); iobăgi, vb. (a trăi ca iobag).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • iobág — s. m., pl. iobági …   Romanian orthography

  • rumấn — (iobag) s. m., pl. rumấni …   Romanian orthography

  • iobăgi — IOBĂGÍ, iobăgesc, vb. IV. intranz. A face muncă de iobag, a trăi în stare de iobag. – Din iobag. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  IOBĂGÍ vb. (ist.) a şerbi. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  iobăgí vb …   Dicționar Român

  • serv — SERV, Ă, servi, e, s.m. şi f. 1. (În evul mediu) Ţăran dependent de stăpânul de pământ; iobag, şerb. ♦ (Latinism înv.) Sclav, rob. 2. (Livr (livresc). înv.) Servitor, slujitor. – Din lat. servus. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • şerb — ŞERB, şerbi, s.m. 1. (În orânduirea feudală) Ţăran legat de pământul moşierului, depinzând cu persoana şi cu bunurile sale de acesta; iobag. 2. (înv.) Sclav, rob. – lat. servus. Trimis de LauraGellner, 28.04.2004. Sursa: DEX 98  ŞERB s. v. iobag …   Dicționar Român

  • iobăgie — IOBĂGÍE s.f. Sistem de relaţii bazat pe proprietatea stăpânului feudal asupra pământului şi pe dependenţa personală a ţăranului faţă de stăpânul feudal; starea iobagului; şerbie, rumânie, vecinătate. – Iobag + suf. ie. Trimis de gall, 13.09.2007 …   Dicționar Român

  • roman — ROMÁN1, romane, s.n. Specie a genului epic, de întindere mare, cu conţinut complex, care se desfăşoară de a lungul unei anumite perioade şi angajează mai multe personaje, presupunând un anumit grad de adâncime a observaţiei sociale şi analizei… …   Dicționar Român

  • rumân — RUMẤN s.m. v. român1. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  RUMÂN s. (ist.) iobag, şerb, vecin, (rar) serv, (înv.) prost. (Ţăranul dependent se numea iobag , în Transilvania, rumân în Ţara Românească şi vecin , în Moldova.) Trimis… …   Dicționar Român

  • vecin — VECÍN, Ă, vecini, e, adj., subst. I. 1. adj. Care este, se află, stă alături, în apropiere de cineva sau de ceva. 2. s.m. şi f. Persoană care trăieşte, locuieşte, se află alături sau în apropiere de cineva ori de ceva; popor, stat etc. care este… …   Dicționar Român

  • dijmaş — DIJMÁŞ, dijmaşi, s.m. Ţăran iobag obligat să plătească dijmă. – Dijmă + suf. aş. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  dijmáş s. m., pl. dijmáşi Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  DIJMÁŞ dijmaşi m …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”