- serv
- SERV, -Ă, servi, -e, s.m. şi f. 1. (În evul mediu) Ţăran dependent de stăpânul de pământ; iobag, şerb. ♦ (Latinism înv.) Sclav, rob. 2. (Livr (livresc). înv.) Servitor, slujitor. – Din lat. servus.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98SERV s. v. aservit, iobag, om de serviciu, rob, rumân, sclav, servitor, slugă, sub-jugat, şerb, vecin.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeserv s. m., pl. serviTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSERV servă ( servi, serve) m. şi f. 1) (în feudalism) Ţăran dependent de feudal; iobag; şerb. 2) (în sclavagism) Persoană lipsită de drepturi şi mijloace de producţie, de munca şi de viaţa căruia dispunea stăpânul; rob; sclav. 3) Persoană angajată în serviciul cuiva pentru treburi casnice. /<lat. servusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXSERV- v. servo-.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNSERV, -Ă s.m. şi f. (În feudalism) Şerb, rob, iobag. [cf. it. servo < lat. servus].Trimis de LauraGellner, 15.04.2007. Sursa: DNSÉRV, -Ă s. m. f. 1. (în feudalism) şerb. 2. servitor. (< lat. servus)Trimis de raduborza, 09.05.2008. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.