avarie — AVÁRIE, avarii, s.f. Stricăciune, deteriorare (însemnată) suferită de o navă, de o maşină, de o construcţie etc. – Din fr. avarie. Trimis de cata, 21.01.2009. Sursa: DEX 98 AVARÍE s. deteriorare, stricăciune. (Maşina a suferit o avarie.) Trimis … Dicționar Român
daună — DÁUNĂ, daune, s.f. 1. Pagubă, vătămare, prejudiciu (material sau moral). ♢ loc. prep. În dauna (cuiva sau a ceva) = în paguba, în detrimentul (cuiva sau a ceva). 2. Despăgubire. [pr.: da u ] – Din lat. damnum. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007.… … Dicționar Român
pagubă — PÁGUBĂ, pagube, s.f. 1. Pierdere materială suferită de cineva sau adusă cuiva; stricăciune care provoacă o pierdere, o daună. ♢ loc. adv. În pagubă = pierzând bani sau alte bunuri. ♢ expr. Atâta pagubă! sau mare pagubă! nici o pagubă! pagubă n… … Dicționar Român
repara — REPARÁ, repár, vb. I. tranz. 1. A face propriu pentru folosire, a reface, a readuce în stare bună, a repune în stare de funcţionare; a drege. ♦ A cârpi. 2. fig. A îndrepta, a corecta. ♦ (Rar) A înlocui, a compensa. ♦ (jur.) A acoperi o pagubă, a… … Dicționar Român
ravagiu — RAVÁGIU, ravagii, s.n. (Mai ales la pl.) Pagubă, distrugere, pustiire cauzată de o furtună, o inundaţie, o boală etc. – Din fr. ravage. Trimis de LauraGellner, 03.07.2004. Sursa: DEX 98 ravágiu s. n. [ giu pron. giu], art. ravágiul; pl. ravágii … Dicționar Român
sminteală — SMINTEÁLĂ, sminteli, s.f. 1. Tulburare a minţii, scrânteală, nebunie; p. ext. greşeală, abatere. 2. (înv. şi pop.) Stricăciune, pierdere, pagubă; neplăcere. ♢ loc. adv. Fără sminteală = în mod absolut, negreşit. ♢ expr. A da (pe cineva) de… … Dicționar Român
stricătură — STRICĂTÚRĂ s. v. daună, pagubă, pierdere, prejudiciu, stricăciune. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime stricătúră, stricătúri, s.f. 1. (înv.) stricăciune, avarie, defecţiune, deteriorare. 2. (înv.) daună, pagubă, pricaz. 3. (reg.)… … Dicționar Român
vătămare — VĂTĂMÁRE, vătămări, s.f. (pop.) Acţiunea de a (se) vătăma şi rezultatul ei. – v. vătăma. Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 VĂTĂMÁRE s. 1. (înv. şi reg.) stricăciune. (vătămare cor porală.) 2. (livr.) lezare. (vătămare intereselor… … Dicționar Român
aquatica — MÁNĂ s.f. 1. Lichen comestibil care creşte pe stânci în forma unor mici ghemuri cenuşii, purtate uneori în locuri foarte depărtate, unde cad ca o ploaie (Lecanora esculenta); p.ext. pâine făcută din acest lichen. ♦ fig. Rod; frupt. ♦ Belşug,… … Dicționar Român
arsură — ARSÚRĂ, arsuri, s.f. 1. Faptul de a arde; faptul de a produce o senzaţie dureroasă, usturătoare. 2. Rană produsă cuiva de foc, de căldură, de un agent chimic etc.; senzaţie usturătoare pricinuită de o boală, de sete etc. ♦ Parte a unui obiect… … Dicționar Român
