sminteală

sminteală
SMINTEÁLĂ, sminteli, s.f. 1. Tulburare a minţii, scrânteală, nebunie; p. ext. greşeală, abatere. 2. (înv. şi pop.) Stricăciune, pierdere, pagubă; neplăcere. ♢ loc. adv. Fără sminteală = în mod absolut, negreşit. ♢ expr. A da (pe cineva) de sminteală = a face (pe cineva) de râs; a da de gol. – Sminti + suf. -eală.
Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

SMINTEÁLĂ s. 1. v. nebunie. 2. aiureală, ţicneală, zăpăceală, (fam. fig.) ţăcăneală. (sminteală lui a speriat pe toată lumea.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

SMINTEÁLĂ s. v. abatere, culpabilitate, culpă, daună, dificultate, eroare, greşeală, greutate, impas, impediment, inconvenient, neajuns, nevoie, obstacol, oprelişte, pagubă, păcat, piedică, pier-dere, prejudiciu, stavilă, stricăciune, vină, vinovăţie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

sminteálă s. f., g.-d. art. smintélii; pl. smintéli
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • sminteálã — s. f., g. d. art. smintélii; pl. smintéli …   Romanian orthography

  • bun — BUN, Ă, (I VIII) buni, e, adj., s.m. şi f., (IX) bunuri, s.n., (X) adv. I. adj. Care are calităţi. 1. Care face în mod obişnuit bine altora, care se poartă bine cu alţii; binevoitor. ♢ expr. Bun la inimă = milostiv. Bun, rău = oricum ar fi.… …   Dicționar Român

  • zărgheală — ZĂRGHEÁLĂ, zărgheli, s.f. (reg.) Nebunie, ţicneală, sminteală. – Zărghi + suf. eală. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ZĂRGHEÁLĂ s. v. alienare, alienaţie, boală mintală, demenţă, nebunie, sminteală, smintire, ţicneală. Trimis de… …   Dicționar Român

  • ţicneală — ŢICNEÁLĂ s.f. (fam.) Sminteală, nebunie; manie. – Ţicni + suf. eală. Trimis de valeriu, 07.05.2003. Sursa: DEX 98  ŢICNEÁLĂ s. 1. v. nebunie. 2. v. sminteală. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  ţicneálă s …   Dicționar Român

  • ţăcăneală — ŢĂCĂNEÁLĂ, ţăcăneli, s.f. Faptul de a (se) ţăcăni. 1. Ţăcănit1. ♢ loc. adv. Pe (sau în) ţăcăneală = cu pas sau mers ritmic. 2. fig. Ţicneală, sminteală. – Ţăcăni + suf. eală. Trimis de zorzonel, 05.06.2003. Sursa: DEX 98  ŢĂCĂNEÁLĂ s. 1. v.… …   Dicționar Român

  • abatere — ABÁTERE, abateri, s.f. 1. Acţiunea de a (se) abate2 şi rezultatul ei. ♢ expr. Abatere de la regulă = excepţie. ♦ Încălcare a unei dispoziţii cu caracter administrativ sau disciplinar. 2. Diferenţa dintre valoarea efectivă sau valoarea limită… …   Dicționar Român

  • aiureală — AIUREÁLĂ, aiureli, s.f. 1. Delir. 2. (fam.) Vorbire lipsită de sens; absurditate. 3. (fam.) Zăpăceală, tulburare, dezordine. [pr.: a iu ] – Aiuri + suf. eală. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  AIUREÁLĂ s. 1. v. delir. 2 …   Dicționar Român

  • blaznă — BLÁZNĂ, blazne, s.f. (reg.) Pocitanie, monstru. – Din sl. blazna. Trimis de paula, 20.08.2002. Sursa: DLRM  BLÁZNĂ s. v. ademenire, arătare, atracţie, ispită, monstru, pocitanie, pocitură, seducere, seducţie, tentaţie. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • bolânzie — BOLÂNZÍE s. v. alienare, alienaţie, boală mintală, demenţă, nebunie, sminteală, smintire, ţicneală. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • crâmpiţă — CRẤMPIŢĂ, crâmpiţe, s.f. (reg.) Încurcătură a firelor din urzeală; fig. piedică, obstacol. – cf. c r â m p e i . Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  crâmpiţă s. f., g. d. art. crâmpiţei; pl. crâmpiţe …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”