stricător

stricător
STRICĂTÓR, -OÁRE, stricători, -oare, adj. 1. Care provoacă sau poate să provoace stricăciuni; dăunător, vătămător, păgubitor. 2. Care corupe, perverteşte. – Strica + suf. -ător.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

STRICĂTÓR adj. dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, vătă-mător, (livr.) pernicios, (înv. şi pop.) pierzător, (reg.) dăunăcios, dăunos, (înv.) pagubnic, prejudicios, stricăcios. (Efecte stricătoroare pentru ...)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

stricătór adj. m., pl. stricătóri; f. sg. şi pl. stricătoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

STRICĂT//ÓR stricătoroáre (stricătoróri, stricătoroáre) şi substantival 1) Care pricinuieşte sau face stricăciuni; dăunător; păgubitor; vătămător. 2) Care strică pe cineva din punct de vedere moral; corupător. /a (se) strica + suf. stricătortor
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • stricăcios — STRICĂCIÓS, OÁSĂ, stricăcioşi, oase, adj. Dăunător, vătămător. – Strica + suf. ăcios. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  STRICĂCIÓS adj. v. alterabil, dăunător, efe mer, negativ, nociv, păgubitor, periculos, pieritor, prejudiciabil,… …   Dicționar Român

  • dăunos — DĂUNÓS, OÁSĂ, dăunoşi, oase, adj. (Rar) Dăunător; p. ext. lacom. [pr.: dă u ] – Daună + suf. os. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DĂUNÓS adj. v. dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, pri mejdios, rău,… …   Dicționar Român

  • dăunăcios — DĂUNĂCIÓS adj. v. dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, pri mejdios, rău, stricător, vătămător. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • dăunător — DĂUNĂTÓR, OÁRE, dăunători, oare, adj. Care dăunează; păgubitor, dăunos. ♦ (Substantivat. m.) Fiinţă care atacă plante sau animale ori produse vegetale sau animale, provocând pagube. [pr.: dă u ] – Dăuna + suf. ător. Trimis de ionel bufu,… …   Dicționar Român

  • pagubnic — PAGÚBNIC adj. v. dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  pagúbnic, ă, adj. (înv.) 1. dăunător, vătămător. 2. (fig.) care aduce… …   Dicționar Român

  • pernicidos — PERNICIDÓS adj. v. dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • pieri — PIERÍ, pier, vb. IV. intranz. 1. (Despre fiinţe) A înceta să mai trăiască; a muri (de obicei de moarte violentă, nefirească). ♢ (Prin exagerare) Pier de frică. ♦ (Despre vegetaţie) A se ofili, a se usca. ♦ A fi distrus, nimicit; a dispărea; a se… …   Dicționar Român

  • piericios — PIERICIÓS adj. v. efemer, pieritor, schim bător, temporar, trecător, vremelnic. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  piericiós, piericioásă, adj. (înv.) 1. vătămător, stricător; periculos, primejdios. 2. pieritor. Trimis de blaurb,… …   Dicționar Român

  • prejudicios — PREJUDICIÓS adj. v. dăunător, negativ, no civ, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • păgubitor — PĂGUBITÓR, OÁRE, păgubitori, oare, adj. Care aduce sau provoacă o pagubă sau un prejudiciu; stricător, dăunător. Păgubi + suf. tor. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PĂGUBITÓR adj. 1. (înv.) pacostnic, păgubos. (O afacere… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”