spetează

spetează
SPETEÁZĂ, speteze, s.f. 1. Parte mai înaltă a unui scaun, fotoliu etc., de care îşi reazămă spatele cel care şade; spătar1, rezemătoare. 2. Bucată de scândură îngustă care serveşte ca element de sprijin sau de legătură între diverse părţi ale unei construcţii sau ale unui obiect : a) fiecare dintre aripile morii de vânt; b) fiecare dintre stinghiile care unesc obezile de la roata morii de apă; c) fiecare dintre piesele de lemn care leagă carâmbii loitrelor de la car; d) bucată de lemn care uneşte cele două coarne ale plugului; e) scândură cu care se ridică firele de urzeală când se ţese cu alesături; f) fiecare dintre cele două braţe ale vatalelor la războiul de ţesut; g) fiecare dintre scândurelele care alcătuiesc scheletul zmeului cu care se joacă copiii şi care se fixează pe o coală de hârtie; h) fiecare dintre stinghiile care alcătuiesc scheletul stelei cu care colindă copiii şi pe care se fixează hârtia şi ornamentele. – Spată + suf. -ează.
Trimis de LauraGellner, 02.10.2008. Sursa: DEX '98

SPETEÁZĂ s. 1. v. spătar. 2. v. bată. 3. (tehn.) chingă, scândură, stinghie, (pop.) blană. (spetează la războiul de ţesut.) 4. (la pl.) v. aripi. 5. (tehn.) (reg.) chingă, curmeziş, fălce. 6. stinghie. (spetează la fundul carului, al căruţei.) 7. (tehn.) (reg.) băţ, blană, brăţară, carfă, fus, fustel, gratie, lopăţică, spiţă, stic, sul, şuştor. (speteazăla loitrele căruţei.) 8. (tehn.) lopătică, pop, stinghie. (La cârceiele carului se află o spetează.) 9. (tehn.) bulfeu, cruce, stinghie, (pop.) scăluş, (Transilv., Ban., şi Olt.) fiulare, (Olt.) jiglă, (prin Mold.) lopăţică, (Ban.) remeneacă, (Transilv.) scândurică. (spetează la jug.) 10. (tehn.) (reg.) brăcinar, chingă, mână. (spetează la coarnele plugului.) 11. (tehn.) braţ, crac, margine, mână, mâner, pervaz, (reg.) condac, cotoi. (spetează la ferăstrău.) 12. (tehn.) braţ, chingă, coardă, stinghie, (pop.) curmeziş. (spetează la podul ori la scara coşului morii de vânt.) 13. (tehn.) aripă, săgeată. (spetează la roata morii de vânt.) 14. (tehn.) (reg.) resteu. (spetează la roata morii de apă.) 15. (tehn.) aripă, cruce, (reg.) crucişă, cumpănă, fofelniţă, răscruce. (spetează la vârtelniţă.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

SPETEÁZĂ s. v. iris, obligeană, otic, papură, rugină, săbiuţă, stânjen, stânjen de baltă, stânjenel, stânjen galben.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

speteáză s. f., g.-d. art. spetézei; pl. spetéze
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SPET//EÁZĂ speteazăéze f. 1) Parte mai înaltă a unui scaun, a unui fotoliu sau a unei mobile pentru şezut, de care se reazemă cu spatele cel care şade; spătar; răzemătoare. 2) Fiecare dintre aripile unei mori de vânt. 3) Stinghie de lemn având diferite întrebuinţări. speteazăeaza carului. /spată + suf. speteazăează
Trimis de siveco, 07.10.2006. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • speteázã — s. f., g. d. art. spetézei; pl. spetéze …   Romanian orthography

  • spată — SPÁTĂ, (I, III) spate, (II) spete, s.f. I. Piesă la războiul de ţesut formată dintr un sistem de lamele paralele fixate la ambele capete, formând un fel de pieptene cu două rădăcini printre dinţii căruia trec firele de urzeală. ♦ Beţişor peste… …   Dicționar Român

  • stinghie — STÍNGHIE, stinghii, s.f. 1. Bucată de lemn lungă şi îngustă care se fixează (de a curmezişul (curmeziş)) pentru a uni două sau mai multe elemente ale unei construcţii sau pentru a susţine, a întări ceva. 2. (pop.) Parte a corpului unor fiinţe… …   Dicționar Român

  • banchetă — BANCHÉTĂ, banchete, s.f. 1. Bancă1 mică (capitonată) fără spetează; bancă1 sau canapea montată în vehicule. 2. Porţiune orizontală, în formă de treaptă, într o lucrare de terasament. 3. (În echitaţie) Obstacol natural format dintr o moviliţă… …   Dicționar Român

  • spătar — SPĂTÁR1, spătare, s.n. Spetează a unui scaun. – Din spată2 + suf. ar. Trimis de pan111, 13.09.2007. Sursa: DLRM  SPĂTÁR2, spătari, s.m. Înalt demnitar la curtea domnească în timpul feudalităţii, care avea la început funcţia de a purta la… …   Dicționar Român

  • birlic — BIRLÍC, (1) birlici, s.m., (2) birlicuri, s.n. 1. S. m. As (1). 2. S. n. Spetează verticală la zmeul cu care se joacă copiii. – Din tc. birlik. Trimis de paula, 21.06.2002. Sursa: DEX 98  BIRLÍC s. v. as …   Dicționar Român

  • rezemătoare — REZEMĂTOÁRE, rezemători, s.f. 1. Spătar, spetează (de scaun). ♦ Fiecare dintre părţile laterale ale unui scaun sau fotoliu, pe care se sprijină braţele. 2. Balustradă, parapet, rampă. [var.: (reg.) răzimătoáre s.f.] – Rezema + suf. ătoare. Trimis …   Dicționar Român

  • scaun — SCÁUN, scaune, s.n. I. 1. Mobilă (de lemn, de metal etc.) cu sau fără spetează, pe care poate să şadă o singură persoană. ♢ Scaun de tortură (sau de supliciu) = dispozitiv în formă de scaun pe care, în vechime, era imobilizat cel supus torturii.… …   Dicționar Român

  • spiţă — SPÍŢĂ, spiţe, s.f. 1. Fiecare dintre bucăţile de lemn sau dintre barele subţiri de metal care leagă cercul sau obezile unei roţi de butucul sau de centrul ei. ♦ Stinghie, spetează. 2. Fiecare dintre treptele unei scări; fuscel. 3. fig. Grad de… …   Dicționar Român

  • taburet — TABURÉT, taburete, s.n. Scăunel rotund sau pătrat, fără spătar. ♦ spec. Scăunel fără spătar, prevăzut cu un dispozitiv de înălţare şi de coborâre, pe care stă cineva când cântă la pian. ♦ spec. Scăunel foarte scund, pe care îşi poate ţine… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”