spiţă

spiţă
SPÍŢĂ, spiţe, s.f. 1. Fiecare dintre bucăţile de lemn sau dintre barele subţiri de metal care leagă cercul sau obezile unei roţi de butucul sau de centrul ei. ♦ Stinghie, spetează. 2. Fiecare dintre treptele unei scări; fuscel. 3. fig. Grad de rudenie; neam; totalitatea persoanelor care descind din aceeaşi persoană; p. ext. origine. ♢ Spiţa neamului = arbore genealogic. 4. Unitate biologică formată din lanţuri de specii care au derivat una din alta în decursul istoriei lor. – Din bg., scr. spica.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

SCAUN DE SPÍŢE s. v. cobilă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

SPÍŢĂ s. I. (tehn.) fuscel, treaptă, (reg.) cui, pretcă, stinghie. (spiţă unei scări de lemn.) II. 1. neam, seminţie, viţă, (livr.) stirpe, (Transilv.) porodiţă, (înv.) rod, soi, stepenă. (Oameni din aceeaşi spiţă.) 2. (jur.) tulpină. (spiţă la o succesiune.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

SPÍŢĂ s. v. ceatlău, cruce, demnitate, genealogie, generaţie, naştere, obârşie, origine, provenienţă, rang, spetează, şiştor, titlu, treaptă.
Trimis de siveco, 03.10.2008. Sursa: Sinonime

spíţă s. f., g.-d. art. spíţei; pl. spíţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SPÍŢ//Ă spiţăe f. 1) Fiecare dintre piesele care leagă obada unei roţi cu butucul acesteia. 2) fig. Grad de rudenie. ♢ Neam de pe a şaptea spiţă rudă foarte îndepărtată. 3) Totalitate a celor care îşi trag obârşia dintr-un strămoş comun. ♢ spiţăa neamului arbore genealogic. /<bulg., ucr. spica
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

spíţă (-ţe), s.f. – 1. Stinghie, spetează de roată. – 2. Eşalon, treaptă. – 3. Grad de rudenie. – 4. Arbore genealogic. – Mr. spiţă, megl. spiţă "spin". germ. Spitze, prin intermediul bg., sb., rus. spica "spiţă" (Miklosich, Fremdw., 126; Cihac, II, 358; Conev 83); pentru explicaţie semantică a sensului 3, cf. sp. grado şi grada. cf. şpiţ. – Der. spiţelnic, s.n. (sfredel, mai ales pentru a băga spiţele de la roată); înspiţa, vb. (a pune spiţe, a forma o roată).
Trimis de blaurb, 11.01.2009. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • spita — spità sf. (4) žr. spitė 2: Sagčio spità nulūžo J …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • spita- — *spita , *spitam germ., stark. Neutrum (a): nhd. Spieß ( Maskulinum) (1); ne. spear (Neutrum); Rekontruktionsbasis: ae., mnd., ahd.; Hinweis: s. *spitja ; Etymologie: s …   Germanisches Wörterbuch

  • spíţã — s. f., g. d. art. spíţei; pl. spíţe …   Romanian orthography

  • spittle — spit·tle || spɪtl n. saliva, spit …   English contemporary dictionary

  • spittoon — spit·toon || spɪ tuːn n. cuspidor, bowl shaped container into which tobacco chewers spit tobacco juice (common in the 19th century) …   English contemporary dictionary

  • spittoons — spit·toon || spɪ tuːn n. cuspidor, bowl shaped container into which tobacco chewers spit tobacco juice (common in the 19th century) …   English contemporary dictionary

  • cruce — CRÚCE, cruci, s.f. I. 1. Obiect format din două bucăţi de lemn, de piatră, de metale preţioase etc. aşezate perpendicular şi simetric una peste alta şi constituind simbolul credinţei creştine. ♢ expr. A pune cruce cuiva (sau la ceva) = a… …   Dicționar Român

  • neam — NEAM, neamuri, s.n., adv. I. s.n. 1. Popor, naţiune. ♢ loc. adv. De neam (sau de neamul lui) sau neam de... = de origine, de naţionalitate. ♢ expr. De tot neamul sau de toate neamurile = de toate naţionalităţile; p. ext. de toate felurile, de… …   Dicționar Român

  • spiciţă — spicíţă, spicíţe, s.f. (reg.) spiţă mică; spiţă subţire. Trimis de blaurb, 10.01.2007. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • spiţelnic — SPIŢÉLNIC, spiţelnice, s.n. Sfredel cu care se fac găuri în butucul şi în obezile roţii pentru a se monta spiţele; sfredel lung şi subţire (pentru găuri mici); butelnic. – Spiţă + suf. elnic. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”