spaimă — SPAÍMĂ, spaime, s.f. 1. Emoţie puternică şi violentă provocată de ceva neprevăzut şi primejdios; groază. ♢ loc. adj şi adv. De spaimă = înfiorător, îngrozitor; extraordinar, neobişnuit. ♢ loc. vb. A băga spaima (în cineva) = a înfricoşa, a… … Dicționar Român
speriat — SPERIÁT1 s.n. 1. Faptul de a (se) speria; sperietură (1). ♢ loc. adv. A băga (pe cineva) în sperieţi (sau în toţi sperieţii) = a speria a înspăimânta (pe cineva). 2. (În superstiţii) Sperietură (2). [pr.: ri at. – pl.: (m., în loc. vb.) sperieţi] … Dicționar Român
frică — FRÍCĂ, (rar) frici, s.f. Stare de adâncă nelinişte şi tulburare, provocată de un pericol real sau imaginar; lipsă de curaj, teamă, înfricoşare. ♢ loc. adj. Fără frică = neînfricat; curajos. ♢ loc. adv. Cu frică = cu teamă, temându se. Fără (nici… … Dicționar Român
năzăreală — NĂZĂREÁLĂ, năzăreli, s.f. Năzărire; sperietură. – Năzări + suf. eală. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 NĂZĂREÁLĂ s. 1. v. năzărire. 2. v. halucinaţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime năzăreálă s. f … Dicționar Român
speria — SPERIÁ, spérii, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) umple de frică, de spaimă; a (se) înspăimânta, a (se) înfricoşa. ♢ expr. (refl.) Se sperie şi de umbra lui, se spune despre o fiinţă foarte fricoasă. 2. tranz. A face ca o fiinţă sau un grup de… … Dicționar Român
sperieciune — SPERIECIÚNE s. v. frică, speriat, sperietură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
sperieţii — SPERIÉŢII formă verbală în loc. adv. v. SPERIAT1 (1). Faptul de a (se) speria; sperietură (1). ♢ loc. adv. A băga (pe cineva) în sperieţi (sau în toţi sperieţii) = a speria a înspăimânta (pe cineva). [DEX 98] Trimis de gall, 07.03.2008. Sursa:… … Dicționar Român
spăimat — SPĂIMÁT adj. v. cutremurat, încrâncenat, înfiorat, înfricoşat, îngrozit, înspăimân tat, zguduit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime SPĂIMÁT s. v. sperietură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
spăimântătură — SPĂIMÂNTĂTÚRĂ s. v. groază, încrâncenare, înfiorare, înfricoşare, îngrozire, în spăimântare, oroare, spaimă, sperietură, teroare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
strechere — strechére s.f. (înv.; despre animale) pornire în goană; sperietură de streche; goană nebunească a vitelor din cauza strechei. Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
