speriat — SPERIÁT1 s.n. 1. Faptul de a (se) speria; sperietură (1). ♢ loc. adv. A băga (pe cineva) în sperieţi (sau în toţi sperieţii) = a speria a înspăimânta (pe cineva). 2. (În superstiţii) Sperietură (2). [pr.: ri at. – pl.: (m., în loc. vb.) sperieţi] … Dicționar Român
băga — BĂGÁ, bag, vb. I. 1. tranz. şi refl. A face să intre sau a intra undeva; a (se) introduce, a (se) vârî, a intra2. ♢ expr. (tranz.) A băga ceva în gură = a mânca. A băga (pe cineva) sub masă = a) a face (pe cineva) să cadă sub masă din cauză că i… … Dicționar Român
sperieţii — SPERIÉŢII formă verbală în loc. adv. v. SPERIAT1 (1). Faptul de a (se) speria; sperietură (1). ♢ loc. adv. A băga (pe cineva) în sperieţi (sau în toţi sperieţii) = a speria a înspăimânta (pe cineva). [DEX 98] Trimis de gall, 07.03.2008. Sursa:… … Dicționar Român
terifia — terifiá vb., ind. prez. 1 sg. terifiéz, 3 sg. şi pl. terifiáză Trimis de siveco, 20.02.2009. Sursa: Dicţionar ortografic A TERIFI//Á terifiaéz tranz. rar (persoane) A băga în groază; a îngrozi; a înspăimânta. /<fr … Dicționar Român
vârî — VÂRÎ, vâr, vb. IV. 1. tranz. A băga, a introduce. ♢ expr. A i vârî cuiva (ceva) pe gât = a sili pe cineva să accepte un lucru împotriva voinţei, interesului sau plăcerii sale. A i vârî cuiva (ceva) în cap = a) a face pe cineva să priceapă bine un … Dicționar Român