efort — EFÓRT, eforturi, s.n. 1. Încordare voluntară a puterilor fizice sau psihice ale organismului în vederea realizării unui randament superior celui obişnuit; strădanie, străduinţă. 2. (fiz.) Rezultantă a forţelor interioare dintr o secţiune a unui… … Dicționar Român
opinteală — OPINTEÁLĂ, opinteli, s.f. Sforţare mare, efort, opintire. ♢ loc. adv. Pe opinteală = din răsputeri, cu efort. – Opinti + suf. eală. Trimis de oprocopiuc, 04.05.2004. Sursa: DEX 98 OPINTEÁLĂ s. icnire, opintire, sforţare, (rar) opintitură.… … Dicționar Român
strădanie — STRĂDÁNIE, strădanii, s.f. Silinţă, efort stăruitor depus de cineva pentru a realiza ceva; străduinţă, străduială. – Din sl. stradanije. Trimis de LauraGellner, 27.07.2004. Sursa: DEX 98 STRĂDÁNIE s. 1. caznă, chin, efort, forţare, muncă,… … Dicționar Român
canoneală — CANONEÁLĂ, canoneli, s.f. (pop.) Caznă, trudă, chin – Canoni + suf. eală. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CANONEÁLĂ s. v. caznă, chin, efort, forţare, muncă, osteneală, sforţare, silinţă, strădanie, străduinţă, trudă, zbatere.… … Dicționar Român
chin — CHIN, chinuri, s.n. Suferinţă fizică sau morală intensă. – Din magh. kin. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 CHIN s. 1. calvar, durere, încercare, patimă, păs, pătimire, suferinţă, (înv. şi pop.) muncă, (pop.) aht, cercare, năpastă,… … Dicționar Român
căznire — CĂZNÍRE s. v. caznă, chin, efort, forţare, muncă, osteneală, sforţare, silinţă, strădanie, străduinţă, trudă, zbatere. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
emulaţie — EMULÁŢIE, emulaţii, s.f. Sentiment, dorinţă, strădanie de a egala sau de a întrece pe cineva într un domeniu de activitate; întrecere. [var.: emulaţiúne s.f.] – Din fr. émulation, lat. aemulatio, onis. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
icnire — ICNÍRE, icniri, s.f. Acţiunea de a icni şi rezultatul ei; geamăt scurt. – v. icni. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ICNÍRE s. 1. icneală, icnet, icnitură. 2. opinteală, opintire, sforţare. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime… … Dicționar Român
ispitire — ISPITÍRE, ispitiri, s.f. I. Acţiunea de a ispiti şi rezultatul ei. 1. Ademenire, tentaţie, seducere. 2. (înv.) Punere la încercare, la probă. ♦ Încercarea prin care trece cineva. 3. (înv.) Experienţă. II. (înv.) Demers, intervenţie; încercare,… … Dicționar Român
ispită — ISPÍTĂ, ispite, s.f. 1. Ceea ce exercită o mare forţă de atracţie; îndemn (spre rău), ademenire, tentaţie, seducţie; p. ext. păcat. 2. (înv.) Încercare, probă la care era supus cineva pentru a i se constata iubirea, răbdarea, credinţa etc. 3.… … Dicționar Român
