ispitire

ispitire
ISPITÍRE, ispitiri, s.f. I. Acţiunea de a ispiti şi rezultatul ei. 1. Ademenire, tentaţie, seducere. 2. (înv.) Punere la încercare, la probă. ♦ Încercarea prin care trece cineva. 3. (înv.) Experienţă. II. (înv.) Demers, intervenţie; încercare, sforţare. – v. ispiti.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ISPITÍRE s. v. analiză, cercetare, demers, examinare, experienţă, íntervenţie, ob-servare, observaţie, practică, rutină, scrutare, studiere, studiu.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ispitíre s. f., g.-d. art. ispitírii; pl. ispitíri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • examinare — EXAMINÁRE, examinări, s.f. Acţiunea de a examina şi rezultatul ei. [pr.: eg za ] – v. examina. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  EXAMINÁRE s. 1. v. analiză. 2. v. cercetare. 3. analiză, cercetare, observare, observaţie, scrutare,… …   Dicționar Român

  • experienţă — EXPERIÉNŢĂ, experienţe, s.f. 1. Totalitatea cunoştinţelor pe care oamenii le dobândesc în mod nemijlocit despre realitatea înconjurătoare în procesul practicii social istorice, al interacţiunii materiale dintre om şi lumea exterioară. 2.… …   Dicționar Român

  • ispititură — ispititúră s.f. (înv.) ispitire. Trimis de blaurb, 01.06.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”