sesiza

sesiza
SESIZÁ, sesizez, vb. I. tranz. 1. A cuprinde cu mintea, a pricepe, a înţelege; p. ext. a observa, a descoperi. ♦ refl. A lua cunoştinţă, a ţine seamă, a-i păsa de cineva sau de ceva. 2. A înştiinţa o autoritate despre un caz care trebuie luat în cercetare; a deferi o pricină spre rezolvare autorităţii competente. – După fr. saisir.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

SESIZÁ vb. 1. v. observa. 2. v. constata. 3. v. înţelege. 4. v. intui. 5. a intui, a înţelege, (livr.) a priza, (fig.) a dibui, a mirosi, a prinde, (înv. fig.) a pricepe. (I-a sesiza intenţiile.) 6. a arăta, a dezvălui, a releva, a revela. (A sesiza conducerii dificultăţile întâmpinate.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

sesizá vb., ind. prez. 1 sg. sesizéz, 3 sg. şi pl. sesizeáză, imperf. 3 sg. sesizá
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A SESIZ//Á sesizaéz tranz. 1) (esenţa lucrurilor) A-şi însuşi prin activitatea gândirii; a ajunge să pătrundă cu mintea; a înţelege; a pricepe; a concepe. 2) (organe oficiale) A pune la curent (pentru a se lua măsuri). 3) (despre sisteme tehnice) A descoperi, semnalizând. /<fr. saisir
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE SESIZ//Á mă sesizaéz intranz. A reacţiona la o informaţie primită; a ţine cont de ştirile parvenite. /<fr. saisir
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

SESIZÁ vb. I. tr. 1. A prinde, a pătrunde cu mintea; a observa, a descoperi. ♦ refl. A lua cunoştinţă, a ţine seama (de ceva). 2. A încunoştinţa, a arăta (ceva) unei autorităţi; a se adresa justiţiei. [var. sezisa vb. I. / după fr. saisir].
Trimis de LauraGellner, 08.09.2005. Sursa: DN

SESIZÁ vb. I. tr. 1. a pătrunde cu mintea, a pricepe, a înţelege; a observa, a descoperi. 2. a înştiinţa o autoritate despre un caz care trebuie luat în cercetare; a se adresa justiţiei. II. refl. a lua cunoştinţă, a ţine seamă (de ceva). (după fr. saisir)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • sesizá — vb., ind. prez. 1 sg. sesizéz, 3 sg. şi pl. sesizeázã, imperf. 3 sg. sesizá …   Romanian orthography

  • sesizare — SESIZÁRE, sesizări, s.f. Acţiunea de a (se) sesiza şi rezultatul ei; pricepere, înţelegere; (concr.) încunoştinţare, aviz. – v. sesiza. Trimis de RACAI, 31.07.2007. Sursa: DEX 98  SESIZÁRE s. 1. v. relevare. 2. v. înţelegere. 3. v. re clamaţie …   Dicționar Român

  • percepe — PERCÉPE, percép, vb. III. tranz. 1. A sesiza ceva cu ajutorul simţurilor şi al gândirii, prin reflectare nemijlocită; p. ext. a înţelege, a pricepe. 2. A încasa un impozit sau o taxă oficială. – Din lat. percipere (după pricepe). Trimis de ana… …   Dicționar Român

  • sesizor — SESIZÓR, sesizoare, s.n. Organ principal al unui regulator sau al unui aparat de măsură, care sesizează o anumită mărime în forma ei iniţială pentru a fi transformată apoi într o formă convenabilă. – Sesiza + suf. or. Trimis de claudia,… …   Dicționar Român

  • intui — INTUÍ, intuiesc, vb. IV. tranz. A înţelege sau a sesiza ceva prin intuiţie; a pătrunde repede în esenţa problemelor, a fenomenelor etc. pe baza unor cunoştinţe temeinice şi a experienţei anterior acumulate. – Din it. intuire, lat. intueri. Trimis …   Dicționar Român

  • înţelege — ÎNŢELÉGE, înţelég, vb. III. 1. tranz. A şi face, a avea o idee clară şi exactă despre un lucru, a pătrunde, a cuprinde cu mintea; a pricepe. ♢ expr. Aşa (mai) înţeleg şi eu = aşa da, aşa e pe placul meu. A înţelege pe cineva = a) a pricepe ce… …   Dicționar Român

  • autosesiza — AUTOSESIZÁ vb. refl. a se sesiza din oficiu. (< auto1 + sesiza) Trimis de raduborza, 06.04.2009. Sursa: MDN …   Dicționar Român

  • constata — CONSTATÁ, constát, vb. I. tranz. A stabili situaţia sau starea unui lucru, existenţa unui fapt, a unui adevăr etc. – Din fr. constater. Trimis de Zavaidoc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CONSTATÁ vb. 1. a observa, a remarca, a sesiza, a vedea, (Mold …   Dicționar Român

  • inteligenţă — INTELIGÉNŢĂ, inteligenţe, s.f. 1. Capacitatea de a înţelege uşor şi bine, de a sesiza ceea ce este esenţial, de a rezolva situaţii sau probleme noi pe baza experienţei acumulate anterior; deşteptăciune. ♢ Inteligenţă artificială = capacitate a… …   Dicționar Român

  • observa — OBSERVÁ, obsérv, vb. I. tranz. 1. A băga de seamă, a remarca. ♦ A exprima o observaţie, a constata. ♦ A atrage cuiva atenţia; p.ext. a dojeni, a reproşa. 2. A examina cu atenţie, a studia, a cerceta; a scruta. 3. A spiona, a iscodi, a pândi. 4.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”