sesizábil — adj. m., pl. sesizábili; f. sg. sesizábilã, pl. sesizábile … Romanian orthography
perceptibil — PERCEPTÍBIL, Ă, perceptibili, e, adj. 1. Care poate fi sesizat prin reflectare nemijlocită, cu ajutorul simţurilor. 2. (Rar; despre impozite sau taxe oficiale) Care poate fi încasat. – Din fr. perceptible. Trimis de ana zecheru, 09.03.2004. Sursa … Dicționar Român
concret — CONCRÉT, Ă, concreţi, te, adj. (Adesea substantivat) Care poate fi perceput cu simţurile; real; care exprimă obiecte perceptibile prin simţuri. ♢ Muzică concretă = muzică realizată pe baza sunetelor concrete (muzicale sau zgomote) prelucrate cu… … Dicționar Român
abstract — abstráct, ă I. adj. gândit în mod separat de ansamblul concret, real. ♢ în abstract = pe bază de deducţii logice; exprimat (prea) general, teoretic; (despre un proces de gândire) greu de înţeles; (mat.) număr abstract = număr căruia nu i se… … Dicționar Român
insesizabil — INSESIZÁBIL, Ă, insesizabili, e, adj. 1. Care nu poate fi sesizat, nesesizabil; p. ext. imperceptibil. 2. (jur.; despre lucruri sau despre drepturi) Care nu poate fi urmărit de către creditorii titularului lucrului sau dreptului. – Din fr.… … Dicționar Român
material — MATERIÁL, Ă, (I) materiali, e, adj., (II) materiale, s.n. I adj. 1. Care aparţine realităţii obiective, existând independent de conştiinţă şi în afara ei; care este alcătuit din materie. ♢ Cultură materială = totalitate a bunurilor şi a… … Dicționar Român
neobservabil — ≠ perceptibil, sesizabil Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime NEOBSERVÁBIL adj. inobservabil. (Un lucru neobservabil.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
observabil — OBSERVÁBIL, Ă, observabili, e, adj. Care poate fi observat. – Din fr. observable, lat. observabilis. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Observabil ≠ inobservabil, neobservabil Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … … Dicționar Român
pipăicios — PIPĂICIÓS adj. v. concret, fizic, material, palpabil, perceptibil, pipăibil, sesizabil. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
pipăit — PIPĂÍT1 s.n. Faptul de a (se) pipăi. ♦ Unul dintre simţuri, cu ajutorul căruia, atingând corpurile cu suprafaţa sensibilă a pielii, luăm cunoştinţă de calităţile lor palpabile (formă, consistenţă, umiditate etc.). – v. pipăi. Trimis de oprocopiuc … Dicționar Român
