perceptibil

perceptibil
PERCEPTÍBIL, -Ă, perceptibili, -e, adj. 1. Care poate fi sesizat prin reflectare nemijlocită, cu ajutorul simţurilor. 2. (Rar; despre impozite sau taxe oficiale) Care poate fi încasat. – Din fr. perceptible.
Trimis de ana_zecheru, 09.03.2004. Sursa: DEX '98

Perceptibil ≠ imperceptibil, neperceptibil
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

PERCEPTÍBIL adj. 1. v. observabil. 2. v. concret.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

perceptíbil adj. m., pl. perceptíbili; f. sg. perceptíbilă, pl. perceptíbile
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PERCEPTÍBIL1 perceptibilă (perceptibili, perceptibile) 1) (despre obiecte şi fenomene din lumea înconjurătoare) Care poate fi perceput; sesizabil. Foşnet abia perceptibil. 2) Care poate fi pătruns cu mintea; uşor de înţeles; inteligibil; sesizabil. /<fr. perceptible
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

PERCEPTÍBIL2 perceptibilă (perceptibili, perceptibile) (despre sume, impozite etc.) Care poate fi încasat. /<fr. perceptible
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

PERCEPTÍBIL, -Ă adj. I. (Despre impozite, taxe etc.) Care poate fi încasat. II. (psih.) Care se poate percepe, înţelege, simţi; inteligibil, sesizabil. [cf. lat. perceptibilis, fr. perceptible].
Trimis de LauraGellner, 19.07.2005. Sursa: DN

PERCEPTIBIL, -Ă adj. 1. (despre impozite, taxe) care poate fi încasat. 2. (psih.) care se poate percepe, înţelege, simţi; sesizabil. (< fr. perceptible, lat. perceptibilis)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • perceptíbil — adj. m., pl. perceptíbili; f. sg. perceptíbilã, pl. perceptíbile …   Romanian orthography

  • imperceptibil — IMPERCEPTÍBIL, Ă, imperceptibili, e, adj. Care nu poate fi perceput; p. ext. care este abia perceptibil, care trece aproape neobservat, insesizabil. – Din fr. imperceptible. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Imperceptibil ≠ perceptibil… …   Dicționar Român

  • perceptibilitate — PERCEPTIBILITÁTE s.f. Faptul de a fi perceptibil (1). – Din fr. perceptibilité. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  perceptibilitáte s. f., g. d. art. perceptibilităţii Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … …   Dicționar Român

  • comă — CÓMĂ1, come, s.f. Pierdere totală prelungită a cunoştinţei, a sensibilităţii şi motricităţii, asemănătoare cu un somn adânc, provocată de o ruptură a vaselor creierului, de diabet, de uremie sau de alte boli. ♦ (impr.) Agonie. ♢ (arg., loc adj.… …   Dicționar Român

  • concret — CONCRÉT, Ă, concreţi, te, adj. (Adesea substantivat) Care poate fi perceput cu simţurile; real; care exprimă obiecte perceptibile prin simţuri. ♢ Muzică concretă = muzică realizată pe baza sunetelor concrete (muzicale sau zgomote) prelucrate cu… …   Dicționar Român

  • discret — DISCRÉT, Ă, discreţi, te, adj. I. 1. (Despre oameni) Care ştie să păstreze o taină ce i s a încredinţat; care este rezervat, reţinut în vorbe şi în acţiuni. ♦ (Despre acţiuni, manifestări ale oamenilor) Caracteristic omului discret (I 1). ♦… …   Dicționar Român

  • redus — REDÚS, Ă, reduşi, se, adj. 1. Scăzut, micşorat, diminuat (ca proporţii, cantitate, intensitate, valoare). ♦ (Despre funcţii şi expresii algebrice) Asupra căreia s a efectuat operaţia pentru obţinerea celei mai simple forme; simplificat. 2.… …   Dicționar Român

  • clar — CLAR, Ă, clari, e, adj. 1. (Despre imagini vizuale) Care se distinge bine, desluşit; vizibil; (despre ape) limpede; (despre surse de lumină) care împrăştie o lumină limpede, strălucitoare. ♢ (Substantivat, n.) Clar de lună = lumină strălucitoare… …   Dicționar Român

  • fenomen — FENOMÉN, fenomene, s.n. 1. Manifestare exterioară a esenţei unui lucru, unui proces etc., care este accesibilă, perceptibilă în mod nemijlocit. 2. Proces, transformare, evoluţie, efect etc. din natură şi din societate. ♦ Fapt. 3. Aspect,… …   Dicționar Român

  • fin — FIN1, Ă, fini, e, adj. 1. Care este foarte mic; (mic şi) delicat, plăcut la aspect, gingaş. ♦ (Despre ţesături) Foarte subţire (şi străveziu) 2. De (cea mai) bună calitate (în ce priveşte materialul şi execuţia). ♦ (Rar; despre metale) Curat, pur …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”