- semnalat
- semnalá vb., ind. prez. 1 sg. semnaléz, 3 sg. şi pl. semnaleázăTrimis de siveco, 24.03.2009. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
alună — ALÚNĂ, alune, s.f. Fructul alunului, de formă sferică sau ovoidală, cu un mic cioc, având la bază un înveliş verde în formă de degetar. ♢ Alună de pământ (sau americană) = plantă anuală din familia leguminoaselor, originară din America de Sud, cu … Dicționar Român
balaur — BALÁUR, balauri, s.m. (În basme) Monstru care întruchipează răul, imaginat ca un şarpe uriaş cu unul sau mai multe capete, adesea înaripat. ♦ (art.) Denumirea populară a constelaţiei dragonului. [pr.: la ur] – cf. alb. b o l l ë şarpe , scr. b l… … Dicționar Român
baltă — BÁLTĂ, bălţi, s.f. 1. Întindere de apă stătătoare, de obicei nu prea adâncă, având o vegetaţie şi o faună acvatică specifică; zonă de luncă inundabilă, cu locuri în care stagnează apa; p. ext. lac. ♢ expr. A rămâne (sau a sta, a zăcea) baltă = a… … Dicționar Român
beregată — BEREGÁTĂ, beregate, s.f. (pop.) Laringe; p. ext. gâtlej. – cf. scr. b e r i k a t. Trimis de paula, 02.06.2002. Sursa: DEX 98 BEREGÁTĂ s. v. gâtlej. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime BEREGÁTĂ s … Dicționar Român
buruiană — BURUIÁNĂ, buruieni, s.f. (pop.) Nume generic pentru diverse plante erbacee necultivate. ♢ Buruiană de leac = plantă medicinală. ♦ Nume dat unor plante necultivate comestibile. [pl. şi: buruiene. – var.: buruián s.n.] – Din bg., scr. burjan.… … Dicționar Român
bârc — bîrc ( curi), s.n. – (Trans.) Dungă, crestătură (mai ales pe băţul cu care se măsoară laptele turnat). – var. (Mold., Bucov., Basar.), vÎrcă, s.f. (linie, dungă). rus. birka semn . Etimonul a fost semnalat de Bogrea, Dacor., IV, 792, dar numai… … Dicționar Român
care — CÁRE pron. interog. rel. I. (Pronume relativ; are rol de conjuncţie, ca element de legătură între propoziţia regentă unde se află numele căruia îi ţine locul şi propoziţia subordonată). 1. (Introduce propoziţii atributive) Cartea pe care trebuia… … Dicționar Român
cauc — CAÚC1, cauce, s.n. 1. Potcap purtat de călugări. 2. Acoperământ de cap, înalt şi rotund, făcut din pâslă, pe care îl purtau în trecut boierii şi, uneori, femeile. – Din tc. kavuk. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CAÚC2, cauce, s.n.… … Dicționar Român
corectură — CORECTÚRĂ, corecturi, s.f. 1. Operaţie de înlăturare a greşelilor tipografice dintr un text sau dintr o formă de tipar. 2. (concr.) Text tipărit pe care s a făcut operaţia de corectură (1). 3. Fiecare dintre modificările operate pe un text… … Dicționar Român
deştepta — DEŞTEPTÁ, deştépt, vb. I. 1. refl. şi tranz. A (se) trezi din somn. ♦ A (se) trezi din letargie, dintr o stare de amorţeală, de visare etc.; p. ext. a reveni sau a face să revină la viaţă. 2. refl. (Despre sentimente, dorinţe, idei etc.) A se ivi … Dicționar Român