- corectură
- CORECTÚRĂ, corecturi, s.f. 1. Operaţie de înlăturare a greşelilor tipografice dintr-un text sau dintr-o formă de tipar. 2. (concr.) Text tipărit pe care s-a făcut operaţia de corectură (1). 3. Fiecare dintre modificările operate pe un text corectat. – Din germ. Korrektur, lat. correctura.Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX '98CORECTÚRĂ s. 1. v. rectificare. 2. (tipogr.) (înv.) probă. (A cerut o nouă corectură la carte.)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimecorectúră s. f., g.-d. art. corectúrii; pl. corectúriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCORECTÚR//Ă corecturăi f. 1) Confruntare a imprimatului tipografic cu textul original în vederea înlăturării greşelilor de tipar. 2) Text tipărit pe care s-au semnalat greşelile de tipar. /<germ. Korrektur, lat. correcturaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCORECTÚRĂ s.f. 1. Îndreptare a greşelilor care se ivesc în cursul imprimării unui text. 2. Foaie de probă, tipărită provizoriu, pe care se înseamnă greşelile de tipar care trebuie îndreptate în tipografie. [cf. germ. Korrektur].Trimis de LauraGellner, 22.04.2006. Sursa: DNCORECTÚRĂ s. f. 1. corectare a greşelilor de culegere în cursul tipăririi unui text. 2. foaie de probă, tipărită provizoriu, pe care se înseamnă greşelile de tipar ce trebuie corectate în tipografie. (< germ. Korrektur, lat. corectura)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.