- curat
- CURÁT, -Ă, curaţi, -te, adj., adv. I. adj. 1. Lipsit de murdărie, de praf, de pete etc. ♢ expr. (Substantivat) A trece (sau a scrie etc.) pe curat = a transcrie ceva, fără greşeală sau corectură, pe altă foaie sau pe alt caiet. ♦ (Despre aer) Lipsit de impurităţi; proaspăt. ♦ (Despre o încăpere, o casă) Bine întreţinut; îngrijit. ♦ (Despre vase) Din care se poate mânca sau bea. ♦ (Despre fiinţe) Care iubeşte curăţenia. 2. fig. Fără vină, decent, ireproşabil (ca ţinută, comportare). 3. fig. Cinstit, sincer, leal. ♦ Pur, nevinovat, cast. 4. (Despre cer, văzduh) Fără nori; senin, clar. ♦ (Despre apă, lacrimi, pietre preţioase etc.) Transparent, cristalin, limpede. 5. Pur, neamestecat. Grâu curat. 6. fig. (Despre voce, glas etc.) Sonor, clar, cristalin. 7. fig. Lămurit, desluşit, clar, deschis. ♢ expr. (fam.) Vorbă curată = vorbă spusă fără înconjur, în mod categoric. 8. Veritabil, autentic, adevărat. 9. (În superstiţii) Asupra căruia nu apasă un blestem sau o vrajă; care nu este sub influenţa diavolului. ♢ expr. Nu-i lucru curat = este ceva la mijloc, a intervenit ceva anormal, nefiresc. II. adv. Chiar, precis, întocmai, exact. – v. cura2.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98Curat ≠ amestecat, murdar, necurat, zoios, mârşav, liposTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeCURÁT adj. 1. nepătat, (reg.) neîntinat, (Transilv.) tistaş. (Haină curat.) 2. spălat. (Aşternuturi curat.) 3. îngrijit. (O ţinută curat.) 4. v. neamestecat. 5. v. nativ. 6. v. veritabil. 7. v. natural. 8. neamestecat, pur, (Transilv.) tistaş. (Grâu curat.) 9. v. adevărat. 10. v. limpede. 11. bun, nealterat, nestricat, nevătămător, neviciat, oxigenat, ozonat, proaspăt, pur, purificat, salubru, sănătos, tare. (Aer curat.) 12. v. senin.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeCURÁT adj. v. candid, cast, cinstit, corect, distinct, evident, feciorelnic, fecioresc, firesc, ideal, incoruptibil, inocent, integru, leal, natural, nealterat, necoruptibil, neprihănit, net, nevinovat, normal, obişnuit, onest, platonic, precis, pudic, pur, spovedit, virgin, virginal.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeCURÁT adj., adv. v. clar, desluşit, lămurit, limpede.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeCURÁT adv. v. chiar, drept, exact, explicit, expres, întocmai, precis, răspicat, tocmai.Trimis de siveco, 27.10.2008. Sursa: SinonimeLUNEA CURÁTĂ s. v. spolocanie.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeSĂPTĂMÂNA CURÁTĂ s. v. cârneleagă, harţi.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimecurát adj. m., pl. curáţi; f. sg. curátă, pl. curáteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCURÁT1 n. : A scrie (a trece sau a copia) pe curat a scrie (a trece sau a copia) un text de pe ciornă într-o formă îngrijită. /cf. lat. curareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCURÁT2 adv. 1) Întru totul; exact; precis; întocmai; chiar. curat vorba ceea: şezi binişor, nu-mi da pace. 2) Bine; cu măiestrie. A scrie curat. A spăla curat. 3) (construit cu verbul a spune) Pe înţeles; limpede; desluşit. /cf. lat. curareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCURÁ//T3 curattă (curatţi, curatte) 1) Care nu este murdar; care nu are pete. ♢ A scăpa cu obrazul curat a ieşi nepătat dintr-o situaţie dubioasă. 2) Care iubeşte curăţenia. 3) fig. Căruia nu i se poate reproşa nimic; fără prihană; cinstit. 4) (despre cer) Care este senin. 5) (despre apă, pietre preţioase) Care este fără impurităţi; limpede; străveziu. 6) (despre aer) Care nu este viciat; proaspăt. 7) (despre glas) Care este sonor; cristalin. 8) Care nu este amestecat cu nimic; pur. Aur curat. ♢ Nu-i lucru curat este ceva la mijloc; ceva nu este în ordine. /cf. lat. curareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.