- curatelă
- CURATÉLĂ, curatele, s.f. Instituţie legală pentru ocrotirea unei persoane care are capacitatea civilă, dar care, din cauza bătrâneţii, a unei boli ori infirmităţi fizice sau a lipsei îndelungate de la domiciliu, nu-şi poate administra singură bunurile şi apăra interesele. – Din fr. curatelle, lat. curatela.Trimis de paula, 27.06.2007. Sursa: DEX '98curatélă s. f., g.-d. art. curatélei; pl. curatéleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCURATÉL//Ă curatelăe f. Instituţie legală care administrează şi ocroteşte interesele unui minor sau ale unui adult incapabil. ♢ A pune (pe cineva) sub curatelă a încredinţa pe cineva unui curator. /<fr. curatelle, lat. curatelaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCURATÉLĂ s.f. Instituţie legală pentru ocrotirea şi administrarea intereselor unui minor, ale unei persoane atinse de o anumită incapacitate. [< fr. curatelle].Trimis de LauraGellner, 28.04.2006. Sursa: DNCURATÉLĂ s. f. instituţie juridică pentru ocrotirea intereselor şi administrarea bunurilor unui minor, ale unei persoane atinse de o anumită incapacitate. (< fr. curatelle, lat. curatela)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.